La începutul acestei săptămâni, autoritățile române au declarat stare de urgență din cauza contaminării unui lot semnificativ de țiței din Azerbaidjan, destinat rafinăriei OMV Petrom de la Petrobrazi. Acest țiței a fost depistat cu niveluri alarmante de cloruri organice, o substanță corozivă care, dacă ar fi fost procesată, ar fi putut provoca daune severe infrastructurii rafinăriei și ar fi afectat aprovizionarea cu combustibil la nivel național.
Contaminarea a fost descoperită în timpul unor controale de rutină asupra calității țițeiului, care a fost transportat prin conducta Baku–Tbilisi–Ceyhan. Aceasta parcurge un traseu lung prin Azerbaidjan, Georgia și Turcia, înainte de a ajunge în România. Ca urmare, livrările programate către Portul Constanța au fost anulate, iar Ministerul Energiei din România a fost nevoit să activeze rezervele strategice și să autorizeze eliberarea a zeci de mii de tone de țiței și motorină din stocurile de urgență naționale, pentru a se asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil.
Analiza incidentului sugerează că ar putea fi vorba de un act de sabotaj, cu suspiciuni îndreptate spre Rusia. Se crede că contaminarea a fost realizată prin injectarea de cloruri organice în lunga conductă de 1.700 de kilometri, o metodă relativ simplă, dar eficientă, de a provoca perturbări majore. Aceste acțiuni se aliniază cu temerile persistente legate de operațiunile hibride rusești care vizează destabilizarea securității energetice în Europa, în timpul conflictului din Ucraina.
Impactul contaminării depășește granițele României. Mai multe țări europene, inclusiv Italia și Republica Ceho, au primit shipmenturi din acest țiței contaminat, ceea ce a dus la dificultăți operaționale la rafinării precum Eni din Italia și Orlen Unipetrol din Republica Ceho. Aceste companii au luat măsuri de precauție pentru a preveni daunele prin suspendarea sau ajustarea procesării.
OMV Petrom a confirmat că rafinăria sa rămâne operațională, iar distribuția de combustibil în România se menține stabilă, datorită intervențiilor rapide și a achizițiilor alternative de țiței din surse africane și din rezervele de urgență. Ministerul Energiei din România a subliniat că lipsa temporară reprezintă mai puțin de 5, 5% din stocurile naționale de urgență, care totalizează peste două milioane de tone, și a asigurat că rezervele vor fi suplinite în termen de 60 de zile.
Acest incident suspect de sabotaj vine pe fondul tensiunilor din regiune și al acțiunilor ostile anterioare ale Rusiei, care au vizat infrastructura energetică legată de Ucraina și aliații săi. România, ca membru NATO și UE, care împarte o frontieră cu Ucraina, a fost un susținător cheie al Ucrainei în conflictul său cu Rusia, ceea ce adaugă o dimensiune complicată acestui moment.
Această situație evidențiază vulnerabilitățile lanțurilor critice de aprovizionare cu energie în Europa de Est și subliniază utilizarea tot mai mare a tacticilor de război hibrid pentru a provoca perturbări în domeniul energetic. Autoritățile române și partenerii lor europeni continuă să investigeze și să monitorizeze atent situația pentru a preveni o destabilizare suplimentară.
Ce părere aveți despre modul în care se gestionează aceste crize energetice în Europa?
Fii primul care comentează