Construcții Erbașu: în ce mod finanțările UE și capitalul propriu alimentează dezvoltarea unei afaceri familiale în domeniul construcțiilor

Companii familiale cu experiență în construcții au avut întotdeauna un rol semnificativ în dezvoltarea infrastructurii locale, iar cazul firmei Erbasu arată cum îmbinarea fondurilor europene cu resursele proprii poate susține ritmul investițiilor. Constructii Erbasu, administrată de familia Erbasu, continuă să finanțeze proiecte atât cu bani obținuți de la Uniunea Europeană, cât și din surse interne, menținându-și activitatea în sectorul construcțiilor din România.

În ultimii ani, accesul la fondurile UE a devenit aproape indispensabil pentru marile companii din domeniu, deoarece permite realizarea unor lucrări complexe fără a bloca capitalul intern. În același timp, utilizarea resurselor proprii reflectă o situație financiară stabilă și un anumit grad de independență: nu toate firmele își pot permite acest mix fără o gestionare strictă. Familia Erbasu pare să fi păstrat aceste elemente, investind constant în proiecte ce necesită finanțare serioasă și echipe capabile să le finalizeze.

Modelul aplicat de Constructii Erbasu nu este unic; numeroase firme familiale din România au evoluat, în decursul timpului, de la afaceri locale la actori importanți în proiecte regionale, profitând de granturi, credite și aport propriu. Diferența o face însă abilitatea de management și planificare pe termen lung: pentru a combina fonduri UE cu resurse interne sunt necesare proiecte bine concepute, documentație solidă și relații stabile cu autoritățile și partenerii. Asta înseamnă că, dincolo de activitatea pe șantier, contează expertiza administrativă și financiară.

Situatia „clasică” a investițiilor în construcții reflectă și prioritățile curente ale României: modernizarea drumurilor, infrastructură publică și proiecte de amenajare urbană care atrag fonduri europene. Pentru companii precum Erbasu, accesul la astfel de proiecte înseamnă posibilitatea de a-și păstra angajații și de a valorifica parcul de utilaje. Contrar așteptărilor, nu totul se rezumă la cifra de afaceri; stabilitatea lanțului de subcontractori și respectarea termenelor sunt la fel de importante pentru reputație și pentru șansele de a obține noi contracte.

Pe termen lung, strategia ce îmbină granturile europene cu investițiile proprii poate acționa ca un multiplicator: fondurile externe permit extinderea proiectelor, iar aportul intern asigură cofinanțarea necesară și flexibilitatea în execuție. Totuși, există riscuri: întârzieri la plata fondurilor UE, schimbări legislative sau variații ale costurilor materialelor pot pune presiune pe fluxul de numerar. Gestionarea acestor riscuri necesită experiență și rezerve financiare, elemente pe care le au, de regulă, companiile care rezistă în industrie.

Constructii Erbasu rămâne un exemplu de firmă familială care continuă să investească și să participe la proiecte finanțate din fonduri europene, păstrându-și astfel relevanța pe piața românească a construcțiilor. Combinarea finanțărilor externe cu resursele proprii a fost și rămâne, pentru mulți jucători din sector, o rețetă practică pentru a rămâne competitivi fără a renunța la controlul asupra afacerii.

Date concrete din text: numele Constructii Erbasu, faptul că este deținută de familia Erbasu și mențiunea că proiectele sunt finanțate din fonduri UE și din surse proprii. Având în vedere aceste elemente, se poate observa că strategia de finanțare mixtă susține atât continuitatea operațională, cât și capacitatea de a accesa contracte mai ample. Care crezi că sunt principalele provocări pentru companiile de construcții care încearcă același mix de finanțare în România?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*