Conflictul din Fâșia Gaza a reaprins dezbaterile privind armistițiul și asistența umanitară după un incident care a pus la încercare acordul semnat pe 10 octombrie. De la începutul secolului trecut până în prezent, zona a cunoscut multiple tentative de încetare a ostilităților urmate de izbucniri locale, iar ultimele întâmplări ilustrează cât de vulnerabilă rămâne orice înțelegere în absența unor mecanisme clare de punere în aplicare.
Tensiunile au crescut după ce militanți palestinieni au lansat o rachetă antitanc și au deschis foc asupra trupelor israeliene, ucigând doi soldați. Ca ripostă, armata israeliană a lovit ținte legate de Hamas: comandanți de pe teren, tuneluri și depozite de arme. Printre locurile vizate s-au aflat și școli folosite drept adăposturi pentru persoane strămutate, ceea ce complică și mai mult situația umanitară. În urma acestor schimburi de focuri, Israel a anunțat suspendarea temporară a livrărilor de ajutor către Gaza, însă Statele Unite au exercitat presiuni pentru reluarea transporturilor, astfel încât ajutoarele erau programate să revină luni.
Președintele american Donald Trump a susținut că armistițiul mediat de SUA rămâne valabil și a lăsat să se înțeleagă că liderii Hamas ar putea să nu fi fost implicați direct în încălcările recente. El a afirmat că situația va fi „gestionată dur, dar corect”. Vicepreședintele american JD Vance a menționat existența a circa 40 de celule Hamas necontrolate și a spus că o dezarmare completă ar necesita prezența unor forțe internaționale pentru asigurarea ordinii și securității pe teren, idee care readuce în prim-plan rolul actorilor externi în stabilizarea regiunii.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut un răspuns ferm din partea armatei la aceste încălcări ale armistițiului. Rafah, principala trecere către Egipt, rămâne închisă până când Hamas își va respecta obligațiile, inclusiv predarea corpurilor ultimelor persoane decedate aflate în captivitate. Totodată, mulți palestinieni au părăsit temporar locuințele, căutând adăpost în orașe precum Nuseirat și Khan Younis și aprovizionându-se urgent în piețele locale.
Armistițiul intrat în vigoare pe 10 octombrie a oprit, la acel moment, luptele deschise, dar nu a rezolvat problemele fundamentale: modalitatea de livrare a ajutoarelor, soarta corpurilor reținute, procesul de dezarmare a Hamas și stabilizarea guvernării în Gaza rămân dispute nerezolvate. Aceste puncte fac ca orice pauză în ostilități să fie doar temporară dacă nu sunt însoțite de mecanisme de control, responsabilizare și garanții internaționale.
Despre Rafah și blocarea trecerii: gestionarea frontierei afectează direct fluxul de alimente și medicamente. Despre cifre: două victime în rândul soldaților israelieni au fost confirmate după atacul antitanc; aproximativ 40 de celule Hamas necontrolate sunt semnalate de oficialii americani. Canalul diplomatic american a facilitat armistițiul din 10 octombrie, iar reluarea ajutoarelor a beneficiat de sprijinul public al Washingtonului.
Privind pașii următori, rămâne evident că soluțiile exclusiv militare nu rezolvă problemele logistice și politice: predarea corpurilor, accesul umanitar stabil și mecanismele de dezarmare sunt esențiale. Exemple concrete arată că prezența unor forțe internaționale pentru menținerea ordinii, așa cum propune JD Vance, ar necesita un mandat clar și resurse pe termen lung. Investițiile în infrastructura umanitară la puncte precum Rafah și proceduri transparente pentru verificarea respectării armistițiului pot diminua riscul unor reveniri violente.
10 octombrie este data la care armistițiul a intrat în vigoare, dar rămâne sub semnul întrebării, iar Rafah rămâne închisă până la predarea corpurilor reținute. Cum pot actorii internaționali să îmbine cerințele de securitate cu necesitatea vitală de a asigura livrările de ajutor în Gaza?
Fii primul care comentează