Concedierile din administrație amânate: ce au decis guvernanții și cine scapă de șomaj

Proiectul de lege privind administrația publică, amânat pentru o altă ședință, conține prevederi care vizează reducerea personalului, dar și reguli pentru colectarea datoriilor locale: cumpărătorii de imobile sau autovehicule ar putea fi obligați, la fel ca vânzătorii, să nu aibă datorii la impozite locale; autorizațiile de construcție ar fi eliberate doar dacă solicitanții nu înregistrează datorii la bugetul local; autoritățile vor putea folosi drone pentru identificarea proprietăților cu impozite neachitate; ajutoarele sociale pot fi executate silit pentru neplata taxelor locale; datornicii la impozite locale și la amenzi ar putea fi publicați pe site-urile instituțiilor publice; jocurile de noroc reautorizate de administrația locală ar putea fi supuse unei taxe speciale; șoferii riscă suspendarea permisului dacă nu plătesc amenzile în termen de 90 de zile; iar amenzile neplătite ar crește cu 30% după trei luni și nu vor mai putea fi plătite la jumătate din minim. Aceste propuneri sunt gândite pentru eficientizarea colectării, dar ridică și întrebări legate de protecția datelor și de drepturile procedurale.
Proiectul de lege privind noi măsuri fiscale propune, între altele, o valoare minimă a capitalului social pentru SRL: 500 de lei pentru firme cu cifră de afaceri netă anuală sub 400.000 de lei, iar peste acest prag capitalul minim ar urca la 5.000 de lei. Insolvența ar urma să fie gestionată mai rapid, prin atribuții sporite pentru administratorul judiciar de a verifica periodic situația financiară a debitorului și, dacă este cazul, de a propune intrarea în faliment în perioada de observație sau în execuția planului. Impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să fie înlocuit cu limitări privind deductibilitatea cheltuielilor cu afiliații. Impozitul pe locuințe este propus să crească de anul viitor cu aproape 80%, iar impozitul pe autovehicule ar crește semnificativ în funcție de gradul de poluare. Taxarea câștigurilor de pe bursă s-ar putea majora: de la 1% la 3% pentru deținerile mai lungi de un an și de la 3% la 6% pentru cele deținute mai puțin de un an. Impozitul pe venituri din criptomonede ar putea crește de la 10% la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. Baza de calcul pentru contribuțiile de sănătate (CASS) la persoanele cu venituri din activități independente ar urca la 72 de salarii minime pe an, față de 60 în prezent. Veniturile generate prin platforme precum Airbnb sau Booking ar urma să aibă un regim fiscal nou, cu o cotă forfetară de 30%. Amenda maximă pentru munca la negru ar urca până la 1 milion de lei. De asemenea, se prevede o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar de până la 150 euro.
Anunțul vine de la liderii coaliției care au discutat la Palatul Victoria și se referă la proiectul de reformă a administrației publice: decizia a fost amânată cu două săptămâni, după ce membrii coaliției au rămas în impas la întâlnirea de astăzi.
PSD a solicitat amânarea, iar discuțiile vor continua mâine. Calendarul anunțat prevede că luni, de la ora 12:00, coaliția va dezbate amendamentele pe care parlamentarii le vor depune la pachetul de legi pentru care Executivul intenționează să își angajeze răspunderea. Amendamentele pot fi depuse până luni la ora 09:00. La ora 16:00 este programată o ședință de Guvern pentru adoptarea amendamentelor agreate, iar la ora 19:00 va avea loc procedura angajării răspunderii în Parlament. Pachetul privind reforma administrației locale nu a întrunit consens în coaliție și va mai fi dezbătut.
Printre modificările fiscale și administrative anunțate în diverse proiecte se numără următoarele măsuri (prezentate aici ca fapte, fără mesaje de încurajare):
Pe tema pensiilor magistraților, în coaliție se discutase inițial o perioadă de 15 ani în care magistrații ar fi putut părăsi sistemul înainte de vârsta standard, însă premierul a menținut în final perioada de 10 ani. Propunerea oficială prevede că magistrații se vor pensiona la vârsta standard a sistemului public, 65 de ani, cu condiția unor cerințe de vechime de 35 de ani în muncă și 25 de ani în funcție. Cuantumul pensiei ar urma să fie 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor reținute în ultimele 60 de luni de activitate, cu o limitare a cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
Proiectul privind ANRE, ASF și ANCOM prevede o reducere de 30% a salariilor și indemnizațiilor și obligă instituțiile să prezinte, până la 30 septembrie 2025, un raport cu o nouă organigramă care să includă o reducere de 10% a posturilor de specialitate și o scădere de 30% a posturilor din serviciile suport, în raport cu situația la 1 ianuarie 2025. Totodată, aceste instituții trebuie să propună o grilă de salarizare cu reducerea de 30% a salariilor de bază și/sau a indemnizațiilor pentru personal la 1 iulie 2025, iar bonusurile sau primele anuale ale unor membri executivi vor fi limitate.
Agenda legislativă rămâne complexă, iar amânarea proiectului de reformă a administrației publice arată că încă sunt puncte sensibile care necesită compromisuri și clarificări. Ce părere ai despre ideea reducerii posturilor din administrația publică și despre măsurile de creștere a colectării datoriilor locale?
În domeniul sănătății, proiectul prevede alegerea șefilor de secție prin concurs și evaluarea lor pe criterii de performanță, cu contracte de administrare pe patru ani care să cuprindă indicatori de performanță. Universitățile nu vor mai decide în mod direct cine este șef de secție. Se propune reducerea numărului minim de ore de funcționare săptămânală pentru punctele secundare ale cabinetelor medicilor de familie de la 10 la 5 ore. Anumite funcții de conducere din urgență ar putea fi ocupate de medici cu minim 5 ani vechime în specialitate, indiferent dacă au sau nu statut de cadru didactic. Spitalele private nu vor mai primi finanțare pentru drepturile salariale ale rezidenților, iar numărul paturilor pe care pot încheia contracte cu statul ar urma să fie limitat la nivelul din 31 decembrie 2025, până la finalul anului 2028. Pacienții neasigurați diagnosticați cu tuberculoză sau SIDA ar urma să beneficieze de servicii medicale și materiale sanitare prin programele naționale, pe lângă pachetul de bază. În 2026, fondul destinat plății per capita și plății pe serviciu medical ar fi distribuit 25% per capita și 75% pe serviciu, iar din 1 ianuarie 2027 se propune o distribuție 20% per capita și 80% pe serviciu medical. Punctul pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate ar urma să crească de la 5 lei la 6, 50 lei din 1 ianuarie 2026 și la 8 lei din 1 ianuarie 2027. De asemenea, medicilor din secții li se cere să acorde servicii în ambulatoriu integrat cel puțin o oră pe zi în medie pe lună. Furnizorii de medicamente ar putea fi obligați la o contribuție trimestrială temporară de solidaritate.
Propunerile discutate vizează reducerea a aproximativ 40.000 de posturi din administrația publică: autoritățile locale și administrația centrală ar trebui să taie până la 25% din posturile actuale. Din acest total estimat, 30.000 de posturi ar rezulta din reorganizări la nivel local, circa 6.000 ar provini din cabinetele demnitarilor din administrația centrală, iar aproximativ 4.000 din rândul Polițiilor Locale. Măsurile au provocat reacții de la cetățeni, mediul de afaceri, primari și magistrați, care au semnalat nemulțumiri legate de taxe și impozite majorate, proceduri birocratice noi, reducerea fondurilor și a personalului sau modificări ale condițiilor de pensionare.
Proiectul privind indemnizațiile și conducerea companiilor de stat introduce reguli mai stricte pentru companiile administrate unitar sau dualist: în primul caz, consiliul de administrație ar urma să aibă 3 membri, iar în al doilea un consiliu de supraveghere format din 5 membri. Remunerațiile fixe ale membrilor executivi și neexecutivi nu ar putea depăși de două ori media câștigului salarial mediu brut lunar pe ultimele 12 luni. Componenta variabilă a remunerației membrilor executivi are limite clare, iar proiectul stabilește noi criterii de selecție pentru administratorii și directorii companiilor de stat și indicatori de performanță.
Guvernul condus de Cîmpeanu Bolojan a împărțit pachetul de măsuri în cinci proiecte de lege, incluse într-un al doilea pachet destinat reducerii deficitului bugetar, urmând să-și angajeze răspunderea în Parlament. Motivația fragmentării proiectelor este evitarea unui efect de domino în cazul în care unele măsuri ar fi declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.