În ultimii ani, discuțiile despre impactul platformelor sociale asupra copiilor și tinerilor au devenit tot mai intense, iar acum Comisia Europeană îi cere TikTok explicații privind modul în care funcționează aplicația în Uniunea Europeană. Într-o evaluare preliminară, blocul comunitar afirmă că funcții precum scroll-ul infinit, redarea automată, notificările push și sistemele personalizate de recomandări încalcă Digital Services Act pentru că nu au fost suficient analizate efectele asupra sănătății fizice și mentale a utilizatorilor, în special a minorilor și a adulților vulnerabili. Reamintind că reglementările digitale și cele privind protecția datelor s-au schimbat în ultimii ani, de la GDPR la noile reguli DSA, contextul actual pune o presiune tot mai mare pe platforme să-și regândească designul.
Comisia consideră că aceste mecanici ale aplicației alimentează impulsul de a continua navigarea, transformând comportamentul aproape într-un pilot automat și favorizând pierderea autocontrolului, ceea ce poate degenera în utilizare compulsivă. Printre indicatorii pe care autoritățile îi consideră relevanți se numără timpul pe care minorii îl petrec pe platformă noaptea și frecvența cu care deschid aplicația. Evaluarea arată că TikTok nu a luat în considerare acești indicatori importanți în analiza riscurilor, iar măsurile existente par insuficiente.
Dacă aceste constatări se confirmă, încălcările ar putea atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. Pentru a evita sancțiuni, Comisia solicită modificări la elementele fundamentale ale serviciului: introducerea unor pauze automate de timp pe ecran, ajustarea sistemului de recomandări și dezactivarea unor funcții considerate susceptibile să creeze dependență. Henna Virkkunen, comisarul european pentru tehnologie, a subliniat că legislația DSA face platformele responsabile pentru efectele asupra utilizatorilor și că Europa își aplică regulile pentru a-și proteja copiii și cetățenii online.
Comisia recunoaște că TikTok a implementat unele măsuri de atenuare, precum controalele parentale și instrumentele de gestionare a timpului de utilizare, dar le consideră probabil ineficiente pentru că pot fi ușor evitate sau necesită activare manuală de către părinți. În plus, cazul se înscrie într-un context recent de investigații și sancțiuni: în noiembrie parchetul francez a deschis o anchetă penală privind lipsa unor protecții adecvate pentru sănătatea mintală a copiilor, iar autoritatea irlandeză de protecție a datelor a aplicat în mai 2025 o amendă de 530 de milioane de euro pentru transferuri ilegale de date ale utilizatorilor din Spațiul Economic European către China, încălcând GDPR. Tot în Irlanda, cu doi ani înainte, platforma primise o amendă de 345 de milioane de euro pentru prelucrarea datelor copiilor și pentru utilizarea unor tactici de tip dark patterns la înregistrare și la postarea videoclipurilor.
DSA prevede amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. Răspunsul autorităților europene pune accent pe responsabilitatea designului, nu doar pe reguli tehnice; exemplele recente includ sancțiunile DPC de 530 milioane de euro și 345 milioane de euro și ancheta penală din Franța. Aceste mișcări arată că supravegherea se extinde de la protecția datelor la impactul psihologic al produselor digitale. Credeți că schimbările solicitate vor reduce comportamentul compulsiv pe platformele sociale sau problema ține mai degrabă de obiceiurile utilizatorilor?
Fii primul care comentează