De când transmisiunile live au devenit o prezență constantă în viața publică, de la meciurile de fotbal care umpleau tribunele până la stream-urile sportive și culturale contemporane, problema pirateriei în direct s-a transformat într-un subiect care afectează interese economice, juridice și de securitate digitală la nivel european. Un consorțiu format din 36 de organizații din domeniul media, sport și securitate digitală a adresat Comisiei Europene o scrisoare deschisă, solicitând măsuri legislative ferme pentru a combate difuzările neautorizate ale evenimentelor transmise în direct.
Semnatarii trag un avertisment clar: Recomandarea Comisiei din 2023 nu a produs rezultate suficiente. La aproape doi ani de la adoptare, majoritatea fluxurilor ilegale rămân active mult timp după primirea unei notificări. În 2024, 81% din milioanele de streamuri ilegale detectate în Europa nu au fost întrerupte, iar sub 3% au fost oprite în primele 30 de minute. Situația din prima jumătate a anului 2025 a fost aproape identică, indicând că măsurile voluntare și reacțiile punctuale nu țin pasul cu rețelele din ce în ce mai sofisticate de distribuție ilegală.
Organizațiile semnatare cer transformarea recomandării într-un cadru legislativ obligatoriu la nivelul UE, capabil să impună intervenții rapide și coordonate. Propunerile includ obligativitatea eliminării conținutului ilegal imediat după primirea unei notificări, cu un termen maxim de 30 de minute; posibilitatea emiterii de ordine dinamice de blocare, inclusiv blocarea IP, aplicabile în toate statele membre pentru a prinde site-urile oglindă sau domeniile succesoare; și reguli stricte de verificare a partenerilor comerciali pentru intermediarii implicați, precum platformele, furnizorii de găzduire, serviciile VPN, rețelele de livrare a conținutului (CDN) și magazinele de aplicații.
Argumentul practc al industriei e concis: fără instrumente juridice rapide și uniforme, pierderile economice continuă să crească. Scrisoarea citează estimări ale daunelor anuale ce ajung la 2, 2 miliarde de euro în Italia, 1, 8 miliarde în Germania și 1, 5 miliarde în Franța. În afară de impactul financiar, platformele neautorizate reprezintă riscuri pentru utilizatori: pot distribui malware, pot colecta date personale sau pot difuza conținut nepotrivit fără controale parentale. Pentru semnatari, pirateria nu este doar o problemă economică, ci și una socială și de securitate digitală.
Pe lista semnatarilor figurează nume importante din industrie: Canal+, Sky, Warner Bros Discovery Sports Europe, DAZN, Disney, Paramount, Viaplay, RTL Group, Premier League, Serie A, Euroleague Basketball, TF1 Group, MFE-MediaForEurope, United Media și alții, precum și organizații care reprezintă drepturile lucrătorilor din media, cum este UNI Europa, Media, Entertainment and Arts. Acești actori subliniază că pirateria depășește granițele naționale și generează efecte în lanț: afectează televiziuni, platforme de streaming, producători independenți, cluburi sportive și artiști.
Comisia Europeană urmează să evalueze Recomandarea (UE) 2023/1018 în noiembrie 2025, iar concluziile acelei analize vor influența decizia privind adoptarea unei directive sau a unui regulament nou. Până atunci, Bruxelles-ul afirmă că analizează posibile soluții legislative suplimentare și va continua consultările cu industria în lunile următoare.
Problema pirateriei live rămâne sensibilă pentru piața audiovizuală europeană, în special pentru că drepturile de difuzare sportivă și alte evenimente premium sunt esențiale pentru finanțarea conținutului original și pentru menținerea competitivității operatorilor legali. Datele din scrisoare, procentele streamurilor neîntrerupte și sumele estimate pierdute pe țări, subliniază necesitatea unui răspuns mai rapid și coordonat.
Evaluarea oficială programată pentru noiembrie 2025 va stabili dacă recomandarea va fi transformată în reglementare obligatorie. Până atunci, discuțiile continuă între Comisie și reprezentanții industriei, iar semnatarilor li se adaugă persoane precum Maxime Saada de la CANAL+, Dana Strong de la Sky, Tony Chambers de la The Walt Disney Company și Richard Masters de la Premier League, printre alții. Ei solicită transformarea recomandării într-un cadru juridic care să asigure aplicare rapidă și coerentă în toate statele membre.
Evidențierea temei arată că pirateria nu poate fi contracarată doar prin acțiuni private sau inițiative voluntare. Fie că e vorba de eliminare în 30 de minute sau de ordonanțe transfrontaliere, soluțiile propuse vizează atât protecția veniturilor, cât și siguranța utilizatorilor. Impactul economic și riscurile de securitate digitală sunt argumente invocate pe scară largă de semnatari pentru a susține necesitatea unui instrument legislativ european.
Documentul transmis la Bruxelles reunește semnături dintr-un spectru larg: ligi de fotbal, instituții media, furnizori de tehnologie și organizații sindicale. Această pluralitate reflectă complexitatea problemei și necesitatea ca răspunsul să fie coordonat la nivelul întregii Uniuni, nu fragmentat prin reglementări naționale divergente.
Evaluarea din noiembrie 2025 și eventualele măsuri ulterioare ar putea accelera eliminarea platformelor neautorizate din mediul online. Până atunci, rămâne de urmărit cum vor echilibra autoritățile europene protecția drepturilor, libertatea furnizării de servicii și măsurile de securitate necesare pentru a contracara rețelele sofisticate de distribuție ilegală.
Reacția industriei și propunerile concrete, 30 de minute pentru eliminare, ordine dinamice de blocare la nivel UE, verificări stricte pentru intermediari, aduc în prim-plan nu doar instrumente tehnice, ci și responsabilități juridice și administrative pentru state și companii. Aplicate, ele ar putea reduce timpii de reacție și ar asigura o protecție mai uniformă de la Lisabona la Helsinki.
Analiza detaliată a datelor din scrisoare, împreună cu consultările anunțate de Comisie, va fi esențială pentru forma finală a oricărei intervenții legislative. Noiembrie 2025 rămâne o dată crucială pentru viitorul reglementărilor anti-piraterie din UE.
Cifrele concrete, 81% din streamurile ilegale neîntrerupte în 2024, sub 3% întrerupte în primele 30 de minute, pierderi estimate de 2, 2 miliarde euro în Italia, 1, 8 miliarde în Germania și 1, 5 miliarde în Franța, ilustrează amploarea problemei și motivele pentru care actorii din piață cer trecerea de la recomandări la obligații. Instrumentele pe care le vor alege decidenții europeni vor influența nu doar modul în care consumăm sport și cultură, ci și structura economică a industriilor creative. Ce părere ai despre propunerea de a impune eliminarea streamurilor ilegale în maximum 30 de minute?
Via (text și foto): HD Satelit
Fii primul care comentează