Europa reevaluează modul în care producem alimente: Comisia Europeană a lansat la nivelul UE o revizuire a strategiei pentru bioeconomie menită să sprijine producătorii care folosesc tehnologii de fermentaţie în industria alimentară, în special pentru a facilita scalarea producţiei și conformarea la reglementările UE. Fermentaţia are origini străvechi, de la pâine și bere la brânzeturi, dar acum ocupă şi laboratoare de înaltă tehnologie unde proteinele și uleiurile pot fi obţinute fără trecerea printr-un animal. Această combinaţie între meşteşug tradiţional și biotehnologie ridică discuţii despre inovaţia ştiinţifică și necesitatea unor reguli clare care să protejeze consumatorii și să permită companiilor să iasă din faza de laborator pe piaţă.
Strategia pune în prim-plan două tipuri de fermentaţie cu potenţial comercial ridicat: fermentaţia de precizie, folosită pentru ingrediente precum proteine din zer sau uleiuri sustenabile, și fermentaţia pe bază de biomasă, destinată să producă alimente bogate în proteine cu texturi asemănătoare cărnii. Documentul subliniază şi rolul esenţial al biorafinăriilor, instalaţii care transformă materii biologice regenerabile în alimente și alte produse comerciale, ca pas necesar pentru trecerea de la prototip la producţie industrială. Good Food Institute Europe, un actor nonprofit din domeniu, a salutat propunerile pentru acces la facilităţi de scară medie și pentru simplificarea procedurilor, dar avertizează că sunt necesare măsuri concrete pentru ca startup-urile să valorifice cercetarea europeană și să lanseze produse comerciale. În plus, strategia recunoaște că procedurile de aprobare conform Regulamentului UE privind alimentele noi sunt în prezent prea complexe și că evaluările de risc pot dura mult; drept răspuns se propune oferirea de asistenţă tehnică pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Pe plan legislativ, documentul prefigurează iniţiative viitoare numite Biotech Acts, menite să simplifice cerinţele legale, să accelereze aprobările și să creeze sandbox-uri legislative unde inovatorii, autorităţile de reglementare și cercetătorii pot colabora pentru a stabili standarde pentru produsele emergente. Un obstacol major rămâne însă infrastructura: lipsa facilităţilor de producţie la scară largă blochează tranziţia către producţia comercială. Ca răspuns, Comisia propune extinderea accesului la centre pilot și demonstrative și înfiinţarea unui grup de investiţii pentru bioeconomie, care să reunească Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii și investitori privaţi, acompaniat de scheme mixte de finanţare pentru a reduce riscurile proiectelor legate de facilităţile de fermentaţie și biorafinării.
Lea Seyfarth, responsabilă de politici la GFI Europe, apreciază recunoașterea potenţialului fermentaţiei pentru dezvoltare durabilă, reducerea dependenţei de importuri și consolidarea competitivităţii globale a Europei, dar avertizează că textul strategiei trebuie urmat de politici aplicabile care să permită startup-urilor să transforme expertiza ştiinţifică în produse disponibile pe rafturi. În paralel, Olanda a devenit prima ţară din UE care permite degustări publice de produse obţinute prin fermentaţie încadrate ca alimente noi, printr-un Cod de Practică care autorizează evenimente de tip degustare pentru produse precum brânză, ouă și grăsimi fără ingrediente de origine animală. Guvernul de la Haga consideră că astfel de degustări, organizate în condiţii sigure, pot stimula inovaţia și pot completa normele europene de siguranţă alimentară, iar alte state membre sunt încurajate să adopte măsuri similare pentru a sprijini inovatorii în procesul de introducere pe piaţă a acestor produse.
Comisia Europeană promovează Biotech Acts și sandbox-uri legislative. Aceste instrumente reaprind discuţia despre cum se poate echilibra protecţia consumatorilor cu necesitatea accelerării inovaţiei, iar exemplul Olandei demonstrează că testarea controlată pe teren poate funcţiona ca un laborator de politici. Lansarea centrelor pilot și implementarea mecanismelor de finanţare mixtă par esenţiale pentru ca firmele mici să treacă de la prototip la producţie industrială. Credeţi că statul şi investitorii privaţi ar trebui să prioritizeze astfel de investiţii pentru a accelera adoptarea fermentaţiei în alimentaţie?
Fii primul care comentează