Comisia Europeană amână procedura legată de deficitul excesiv și solicită guvernului de la București măsuri fiscale concrete

Comisia Europeană a inclus România, pe 25 noiembrie, între cele 19 state membre ale UE evaluate ca având evoluții și perspective fiscale conforme, pe baza unui raport transmis de autoritățile române pe 16 octombrie. Situația readuce aminte de disputele îndelungate cu Bruxellesul privind deficitul și întârzierile în transmiterea rapoartelor, dar și de schimbarea recentă de ton odată cu instalarea noului guvern care a trimis pachete de măsuri spre evaluare la EcoFin și Comisie. E o poveste care leagă ezitările administrative din trecut de promisiunile de disciplină bugetară și de așteptările instituțiilor europene pentru 2026.

În pachetul Semester publicat pe 25 noiembrie, Comisia arată că pentru nouă state membre, inclusiv România, procedura privind deficitul excesiv rămâne suspendată, adică, momentan, nu se declanșează pași procedurali suplimentari, dar procedura rămâne în vigoare și statele sunt obligate să respecte recomandarea Consiliului. Practic, Bucureștiul a primit o amânare condiționată: nu există sancțiuni imediate, însă monitorizarea și evaluarea continuă rămân pe agenda instituțiilor; Comisia va reanaliza situația primăvara viitoare, când vor fi disponibile datele finale pentru 2025.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că evaluarea Comisiei este favorabilă și confirmă că, în această fază, riscul pierderii fondurilor europene nu mai este prezent. Această relaxare temporară a presiunii sancțiunilor reflectă, pe de o parte, o schimbare de atitudine după ce, pe 8 iulie, EcoFin a primit primul pachet de măsuri înaintat de noua guvernare; pe de altă parte, lipsa de detalii în documentele transmise și comunicarea sumarizată sugerează că executivul comunitar a coborât puțin pragul așteptărilor față de conduita fiscală a României. Vara a curs mai multă diplomație; acum Comisia pare să ceară rezultate concrete.

Un aspect esențial este faptul că Comisia pornește de la ipoteza unui deficit public de 6, 2% din PIB în 2026, calcul bazat exclusiv pe primul pachet de măsuri propus de guvern. Aceasta transformă acel prim pachet în motorul principal al consolidării fiscale pentru anul următor și pune presiune pe coaliția de la guvernare, care încă negociază un al doilea set de măsuri. În plus, anumite prevederi fiscale sunt încă în aşteptarea unei decizii a Curții Constituționale, ceea ce amână finalizarea proiectului de buget pentru 2026 și sporește incertitudinea în planificarea fiscală.

Documentul trimis la 16 octombrie de la București, un raport de 11 pagini intitulat Anexa și disponibil doar în limba română în cadrul pachetului Semester, este destul de succint. Pare a fi același raport anual pe care România ar fi trebuit să-l depună până pe 15 aprilie în procedura privind deficitul excesiv, dar care a fost întârziat. În plus, nu a fost anexat un Plan fiscal-structural pe termen mediu revizuit, care ar fi trebuit să înlocuiască planul detaliat de 21 de pagini transmis în octombrie și agreat de Comisie la 21 ianuarie. Absența unei versiuni revizuite lasă goluri în justificarea proiecțiilor și în evaluarea solidității măsurilor propuse.

Dincolo de cifre și proceduri, cazul ilustrează cum dialogul tehnic dintre București și Bruxelles alternează între concesii diplomatice și aplicare strictă a normelor tehnice. Comisia pare să fi moderat, într-o anumită măsură, îndrumările din iunie pentru elaborarea primului pachet bugetar, dar a transferat responsabilitatea guvernului român: dacă promisiunile se vor transforma în măsuri concrete, următoarea reevaluare poate confirma progresul; în caz contrar, suspendarea procedurii se poate reîntoarce pe agenda principală. Pentru public, miza rămâne clară: stabilitatea bugetară influențează accesul la fondurile UE și costurile economice interne, iar deciziile Curții Constituționale sau întârzierile politice pot complica situația.

Raportul Anexa din 16 octombrie este concis și redactat doar în limba română. Nivelul de deficit de 6, 2% din PIB pentru 2026 rămâne centrul negocierilor și al monitorizării europene. Avem repere clare: 25 noiembrie pentru publicarea pachetului Semester, 16 octombrie pentru trimiterea Anexei, 8 iulie pentru primirea primului pachet la EcoFin și 21 ianuarie pentru planul de 21 de pagini agreat anterior. Ce ar trebui să prioritizeze guvernul pentru a transforma promisiunile fiscale în rezultate credibile? Contact editorial: [email protected] Foto: Cosmin Iftode/Dreamstime.com