Obiceiul meselor târzii și impactul acestora asupra sănătății devin tot mai frecvent subiect de discuție, de la întâlnirile sociale din sudul Europei până la sfaturile medicilor și nutriționiștilor contemporani. De la tradiția spaniolă de a servi cina după ora 21:00 până la obiceiurile nordice de a lua masa seara devreme, ritmul zilnic și alimentația s-au adaptat pe măsură ce viața s-a accelerat. În ultimele decenii, studiile au urmărit să determine dacă momentul în care mâncăm are cu adevărat importanță sau dacă acesta este doar un aspect al unui context mai larg legat de ce și cât consumăm.
O cercetare publicată în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism asociază consumul majoritar de calorii în a doua parte a zilei cu creșterea în greutate și niveluri mai ridicate ale glicemiei. Alte studii indică faptul că cinele după ora 20:00 pot reduce arderea grăsimilor și pot compromis toleranța la glucoză. Aceste rezultate au generat îngrijorare și au readus în discuție cât de dăunător este, în realitate, să mănânci târziu.
Pentru a clarifica subiectul, nutriționista și farmacista Marian García, cunoscută pe rețele drept Boticaria García, a explicat într-un clip postat pe Instagram pentru cei peste 677.000 de urmăritori ce se întâmplă când mănânci spre sfârșitul zilei. Ea tratează tema ritmului circadian, acel ceas intern care reglează somnul, foamea și alte procese biologice pe durata a 24 de ore. Ritmul circadian poate afecta digestia și modul în care metabolizăm anumiți nutrienți, iar consumul foarte aproape de momentul în care este eliberată melatonina, hormon implicat în somn, pare problematic.
Efectele semnalate includ tendința spre creșterea colesterolului, scăderea consumului de energie în repaus și o toleranță glicemică mai slabă, adică valori sporite ale zahărului din sânge. Toate acestea pot, pe termen lung, să contribuie la obezitate, afecțiuni cardiovasculare și diabet. Prin urmare, legătura dintre ora cinei și sănătate nu este complet neglijabilă din punct de vedere biologic.
Totuși, Marian García subliniază un aspect important: nu are rost să exagerăm ideea unei ore magice după care corpul se modifică brusc. Nu există un moment absolut în care, dintr-o dată, începi să te îngrași. Mai degrabă, contează ce mănânci și cât mănânci. Cantitatea totală de calorii, calitatea alimentelor și frecvența meselor par a fi factorii esențiali. Specialistul recomandă ca majoritatea caloriilor să fie ingerate pe parcursul zilei și sugerează evitarea meselor foarte copioase târziu seara. De asemenea, pentru o digestie mai bună, cina ideală ar trebui consumată cu cel puțin două ore înainte de culcare.
Mesajul principal este simplu și pragmatic: ceea ce mănânci și cât mănânci contează mai mult decât ora exactă la care o faci. Dacă vrei să eviți problemele asociate cu mesele târzii, nu e nevoie de reguli stricte sau de un ceas care să dicteze fiecare mușcătură; e suficient să fii atent la porții, la calitatea alimentelor și să obișnuiești să lași un interval între cină și somn.
Studiul din Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, recomandarea Boticaria García și datele referitoare la arderea grăsimilor și toleranța la glucoză arată că discuția nu ține doar de obiceiuri culturale, ci și de biologia organismului. Creșterea proporției caloriilor seara, valorile glicemice ridicate și mesele foarte târzii sunt factori care merită atenție, dar soluțiile practice rămân legate de controlul porțiilor și de alegerea alimentelor. Tu cum ți-ai adapta obiceiurile la cină pentru a te simți mai bine a doua zi?
Fii primul care comentează