Președintele Consiliului Economic și Social, Sterică Fudulea, a anunțat că majoritatea propunerilor din cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar au primit aviz favorabil, cu observații, cu excepția celor legate de guvernanța corporativă și de reducerea personalului în ASF și ANCOM. Ședința a generat discuții aprinse despre echitate și eficiență, iar unele măsuri au fost criticate din perspectiva mediului de afaceri.
Reprezentanții mediului de afaceri susțin că pachetul propus nu reduce efectiv deficitul bugetar, ci mai degrabă complică procedurile de eșalonare a datoriilor. Fudulea a explicat că autoritățile cer un contract de fideiusiune care se aplică doar administratorilor firmelor cu acționariat privat, nu și celor cu acționariat de stat. Problema e că aproximativ 80% din datoriile către buget provin de la companii cu acționariat de stat, iar astfel administratorii firmelor private ar rămâne singurii care răspund cu bunurile personale, ceea ce pare inechitabil.
Pe tema capitalului social, patronatele au propus praguri mai flexibile: un leu capital social la înființarea unui start-up, iar alte praguri stabilite pentru niveluri peste 400.000 lei și, la niveluri superioare, peste 7 milioane lei. Ideea e să se faciliteze accesul la înființare pentru firme mici, fără a compromite cerințele pentru companii mai mari.
Fudulea a mai spus că nu i se pare corectă obligativitatea pentru orice firmă fără datorii la stat de a-și deschide cont bancar. A dat exemplul unui mic business de familie, cu încasări zilnice de 4.000–5.000 lei, care poate funcționa confortabil în numerar. Dacă statul vrea bancarizare, ar fi mai potrivit ca obligația să fie legată de trezorerie, nu de orice bancă comercială care implică costuri, estimate la cel puțin 10 euro pe lună, poate mic pentru unii, dar pentru un business foarte mic contează.
Legat de majorarea impozitului pe clădiri, consiliile locale au primit libertatea de a dubla cota de impozit aplicată la valoarea de impozitare, fără un fundament clar, după cum a menționat Fudulea. El a atras atenția că societățile comerciale plătesc deja dublu față de o clădire rezidențială deținută de o persoană fizică, iar această discrepanță ridică semne de întrebare.
Pe agenda guvernului pentru ședința de vineri se află șase proiecte: măsuri privind pensiile de serviciu, sănătatea, redresarea și eficientizarea resurselor publice, creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și eficientizarea activității unor autorități administrative autonome. Ședința, programată inițial la ora 16:00, a fost amânată mai întâi la 17:00, apoi la 18:00, un semn că deciziile nu se iau întotdeauna pe bandă rulantă.
Ce părere ai despre condiția aplicării fideiusiunii doar pentru firmele cu acționariat privat, crezi că e echitabil sau ar trebui extinsă și la companiile cu acționariat de stat?
hm, bine ca au dat aviz, dar cine plătește facturile? vedeți să nu lăsați pe noi, pensionarii, cu cheltuieli în plus.
nu-i corect deloc. adică, daca 80% din datoriile la stat sunt ale firmelor cu acţionariat de stat, de ce numai ăilalţi să pună gaj pe casa? se simte ca o măsură menită să scoată bani din oameni mici sau din privati ca sa acopere ce nu se recuperează la stat. si btw, cine verifică cine e cu adevărat privat sau nu, că sunt fel de fel de structuri? ar trebui fie universal, fie alt mecanism: garanţii proporţionale, limite clare, nu să bagi obligaţii personale doar la o categorie. plus, chestia cu contul bancar — da, 10 euro pe lună e mult pt un mic magazin de cartier care trăieşte din numerar. e nevoie de echitate, nu de reguli care încurcă mai mult. poate o soluţie: fideiusune doar la firme peste un anumit prag de datorii sau de cifră de afaceri; ori mecanisme aplicate ambelor categorii, nu doar private. vezi să nu rămână impresia că statul îşi pune cruce pe banii lui şi apoi cere de la alţii.
Păi nu e ok. Dacă statul cere fideiusiune doar la privat, în practică încurajezi fuga responsabilității la firmele cu acționariat de stat — adică ăia care fac cele mai mari datorii rămân nepedepsiți, iar micii antreprenori sunt stoarși până la piele. Și da, știu, ideea e de a proteja investitorii privați, dar măcar echilibru: aplici la toți administratorii firmelor cu datorii, indiferent de proprietate, sau măcar reguli clare și transparentizare; altfel pare cu dedicație, nu corect.