Medicii, pacienții și răspunderea: cazul intervenției de la Spitalul Municipal Beiuș care a declanșat anchete și schimbări administrative. Totul pornește de la o femeie de 55 de ani care susține că a suferit leziuni serioase după o operație estetică efectuată în august la spitalul din Beiuș, iar consecințele au dus până la demiterea șefului de secție.
Este vorba despre dr. Sorin Ianceu, recunoscut în comunitate ca șef al secției de chirurgie generală a spitalului din Beiuș și, într-un alt context, ca supraviețuitor al accidentului aviatic din Apuseni din 2014. Pacienta afirmă că medicul i-ar fi făcut un lifting mamar care, ulterior, ar fi provocat necroze la ambii sâni, dureri imediate și necesitatea unor îngrijiri ulterioare în secția de urgență din Satu Mare. Situația a escaladat până la depunerea unei plângeri penale și la sesizarea Colegiului Medicilor Bihor. Conform jurnalistului Bogdan Băcilă de la Digi 24, pacienta a ajuns la Satu Mare pentru asistență postoperatorie, iar acolo ar fi reieșit legătura: soția medicului, care oferă injecții cu acid hialuronic într-un salon din Satu Mare, ar fi recomandat serviciile soțului ei.
Dr. Ianceu respinge acuzațiile de malpraxis și afirmă că intervenția efectuată nu a fost un lifting estetic, ci o biopsie destinată verificării unor eventuale modificări ganglionare care ar fi putut indica un proces oncologic. Distincția dintre o procedură diagnostică și una estetică este semnificativă: tehnicile, explicațiile preoperatorii și riscurile diferă, iar acest aspect devine central în anchetă.
Conducerea Spitalului Municipal Beiuș a luat măsuri administrative și a decis destituirea lui Ianceu din funcția de șef de secție. Totodată, cazul a fost trimis spre analiză comisiilor de etică și disciplină ale unității medicale, care vor decide eventuale sancțiuni suplimentare. Pe plan juridic, plângerea penală depusă de pacientă urmează propriul parcurs, iar reclamația la Colegiul Medicilor va fi examinată conform procedurilor instituției.
Rămân câteva fire importante: reclamația pacientei care acuză malpraxis și solicită clarificări privind complicațiile postoperatorii; apărarea medicului care vorbește despre o procedură diagnostică; legătura personală prin intermediul soției medicului, care ar fi facilitat contactul inițial; reacția spitalului, care a luat măsuri administrative imediate; și notorietatea medicului legată de accidentul aviatic din 2014, care adaugă o notă de familiaritate publică, fără a avea neapărat implicații juridice. Toate acestea vor fi analizate de comisiile interne și, dacă situația o cere, de organismele profesionale și autoritățile judiciare.
Deși nu există încă o hotărâre definitivă, cazul scoate în evidență două aspecte: necesitatea clarității în comunicarea cu pacientul înainte de orice intervenție și importanța mecanismelor instituționale, etică, disciplină, avize profesionale și, dacă este cazul, anchete penale, în gestionarea potențialelor erori medicale. Exemple concrete din acest dosar, numele medicului, Spitalul din Beiuș, secția de urgențe din Satu Mare, Colegiul Medicilor Bihor și jurnalistul Bogdan Băcilă de la Digi 24, arată câte părți pot fi implicate când o procedură prezintă complicații.
Cazul lui Sorin Ianceu redeschide discuția despre delimitarea intervențiilor diagnostice față de cele estetice, despre procedurile de consimțământ informat și despre modul în care spitalele gestionează acuzațiile de malpraxis. Pare un dosar, dar are consecințe practice clare pentru pacienți și profesioniști: documentare temeinică înainte de operație, comunicare clară privind riscurile și proceduri transparente de investigare în cazul apariției complicațiilor. Care este opinia ta despre mecanismele prin care spitalele și colegiile profesionale ar trebui să investigheze astfel de situații?
Fii primul care comentează