Când vorbim despre facturile la electricitate, discuția nu mai este doar despre sume: ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că România are cea mai scumpă energie electrică din Europa raportat la puterea de cumpărare; declarația a fost făcută într-un interviu la Prima TV și susținută cu date oficiale și studii europene citate de el.
Din istoria recentă a dezbaterilor despre energie știm că prețurile au fluctuat considerabil după crizele din ultimii ani, iar comparațiile între state sunt îngreunate de diferențele de venituri. Ivan aduce argumente specifice: pe baza indicatorilor HEPI produși de Energie-Control Austria, a datelor MEKH din Ungaria, studiilor VaasaETT și a Market Observatory for Energy al Comisiei Europene pentru primul trimestru din 2025, Bucureștiul apare pe locul 11 din 33 de capitale analizate, cu un preț mediu de 27, 5 eurocenți/kWh, peste media UE de 25, 4 eurocenți/kWh. Aceste valori brute indică prețuri peste medie, dar ministrul merge mai departe și discută puterea de cumpărare: dacă corectăm pentru veniturile reale ale populației, România ar ocupa primul loc în Europa, adică românii plătesc cel mai mare preț real pentru energie în raport cu veniturile lor.
Pe piața angro, datele citate de Ivan arată un preț mediu în T1 2025 de 148, 3 euro/MWh în România, față de media europeană de 100 euro/MWh și niveluri mai scăzute în Polonia (116 euro/MWh) sau Cehia (120 euro/MWh). Ministrul subliniază că indicatorul relevant pentru cetățeni este prețul ajustat la veniturile disponibile, nu doar cifra brută de pe factură. A precizat și că, potrivit unei analize recente a pieței, rezultă un megawatt mediu la 154 de euro pentru România, în contrast cu 61 de euro în Franța, iar referința la datele Eurostat întărește, în opinia sa, concluzia: nu este o exagerare, ci o realitate confirmată de surse oficiale.
Reacțiile au apărut rapid: unii l-au criticat, alții i-au reproșat exagerarea, însă ministrul a insistat pe forța statisticii, cifrele vorbesc de la sine. Totuși, aceste cifre pot primi interpretări diferite în funcție de parametrii utilizați, iar comparațiile multilaterale necesită mereu atenție la metodele de ajustare. Ivan a anunțat că se pregătesc măsuri pentru a reduce povara asupra gospodăriilor și pentru a garanta o piață energetică echitabilă, stabilă și competitivă, dar nu a oferit încă detalii despre pachetele concrete sau calendarul implementării.
Datele concrete: HEPI și rapoartele Comisiei Europene indică că prețurile angro și cele de consum din România au fost peste medie în trimestrul I 2025, iar ajustarea la puterea de cumpărare plasează România în fruntea clasamentului european privind prețul real suportat de consumatori. Aceasta ridică întrebări legate de eficiența pieței interne, politicile de reglementare și măsurile sociale necesare pentru protejarea celor mai vulnerabile gospodării. De pildă, diferența dintre 154 euro/MWh și 61 euro/MWh raportată pentru Franța evidențiază o problemă structurală: nu este vorba numai de costul energiei, ci și de legătura dintre venituri, taxe, subvenții și structura producției care influențează ceea ce apare pe factură. Ce schimbări concrete ar trebui urmărite în lunile următoare și ce canale (instituții, reglementatori, operatori) vor fi decisive în procesul de transformare?
Fii primul care comentează