Banca Națională a României (BNR) a făcut recent unele declarații interesante cu privire la viitorul economic al țării, în cadrul ședinței de politică monetară din 8 august. Ce ne așteaptă în anii următori? Se pare că va fi o perioadă destul de modestă din punct de vedere al creșterii economice, exact ca un tort fără cireșe.
Conform analizei, pentru 2025-2026, economia nu va avea parte de un avânt semnificativ. Aceasta va fi influențată de implementarea pachetelor de consolidare bugetară, care vor veni cu o majorare considerabilă a inflației, afectând în mod direct puterea de cumpărare a populației. În același timp, se preconizează o redresare graduală a cererii externe și folosirea fondurilor europene de la Next Generation EU, dar lucrurile nu vor decurge prea rapid.
Se așteaptă ca deficitul de cerere agregată să se adâncească până la sfârșitul anului viitor, mult mai brusc decât s-a estimat inițial. Gospodăriile vor simți o încetinire a consumului în acest an și anul următor comparativ cu 2024. Ceva bun totuși, formarea brută de capital fix va relua rolul său de motor economic, cu o contribuție semnificativă în 2025 și 2026.
De asemenea, se remarcă o corelare cu evoluția exporturilor nete, care vor avea un impact mai puțin negativ în 2025, iar în 2026 se estimează o oarecare revenire. Aceasta este o veste bună, având în vedere că partenerii comerciali ai României încep să-și revizuiască ritmurile de creștere, la fel și România în ceea ce privește absorbția internă.
Deficitul de cont curent, după un salt în 2024, va intra pe o traiectorie descendentă în următorii doi ani, chiar dacă va rămâne peste standardele europene. Acest lucru continuă să fie o problemă și ar putea să genereze riscuri legate de inflație și sustenabilitatea creșterii economice.
Însă, cel mai mare semn de întrebare rămâne modul în care vor fi gestionate măsurile destinate să reducă deficitul bugetar pe o traiectorie mai stabilă, conform planului stabilit împreună cu Comisia Europeană. Incertitudinile sunt mari, în special în contextul geopolitic actual, care afectează activitatea economică și previziunile ce țin de inflație.
Există, desigur, și o notă optimistă: atragerea și utilizarea fondurilor europene rămân esențiale pentru a contracara efectele negative ale situației economice actuale. Aceste fonduri ar putea contribui la reforma necesară, inclusiv în tranziția energetică, pregătindu-se astfel România pentru viitor.
În această atmosferă economică, Banca Națională a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6, 50% pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu, contribuind astfel la o creștere economică sustenabilă.
Deci, ce părere aveți despre perspectivele economice? Sunteți optimiști sau pesimiști în fața acestor previziuni?
Hm, suna cam sobru ce zic astia de la BNR. eu zic ca o sa fie o perioada plictisitoare pt noi, mai ales daca salariile nu cresc in ritmul inflației. și da, fondurile UE pot ajuta mult dar sunt birocratii cat casa, nu vin quick fix.
Ce ma intereseaza pe bune e daca infrastructura aia verde o sa meargă ok sau tot raman proiecte pe hârtie. Investițiile in energie și transport ar putea stimula ocuparea, dar trebuie proiecte serioase si anti-coruptie, altfel pleaca banii degeaba.
In plus, exporturile pot salva ceva, dar depind de cat trag partenerii europeeni. daca Germania incetineste mai rau, ne afecteaza pe toți. Deficitul de cont curent rămâne o nuca tare; nu-l rezolvi doar cu vorbe si tăieri de cheltuieli, trebuie productivitate.
Deci optimist? Nu prea. pesimist? nici chiar. prudenta: da. hai sa vedem si ce face guvernul cu banii aia si cat de repede absorbim NGEU. na, asta e, vedem la anul.
Pare realist: consolidarea bugetară e necesară, dar riscă scăderea consumului; fondurile UE pot compensa, dar implementarea rămâne cheia.