România, cu gaz natural și o industrie petrolieră cu rădăcini îndelungate, a devenit scena unei dezbateri importante privind reducerea emisiilor de metan; pe 9 decembrie, ASE București a organizat o masă rotundă la care au venit reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Agenției Internaționale pentru Energie, ai guvernului, ai autorităților competente, ai industriei energetice și ai societății civile pentru a pune în aplicare un nou cadru european. Această discuție era de așteptat: de la primele zăcăminte exploatate în Ploiești până la statutul actual de cel mai mare producător de gaze naturale din UE, parcursul energetic al României o obligă să contribuie activ la soluții, nu doar să le observe. În plus, noile reglementări ale UE cer trecerea de la estimări la măsurători exacte, iar proiectul I-MER, coordonat de ASE (FABIZ), vine ca sprijin practic în această tranziție.
Metanul este al doilea gaz cu efect de seră după dioxidul de carbon și, potrivit datelor europene, răspunde pentru aproximativ o treime din încălzirea globală înregistrată în prezent. Noul Regulament al UE privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic, Regulation (EU) 2024/1787, obligă statele membre, inclusiv România, să implementeze sisteme solide de monitorizare, detecție, raportare și atenuare pentru petrol, gaze naturale și cărbune, înlocuind metodele bazate pe estimări cu măsurători reale. La masa rotundă, specialiștii au subliniat că aplicarea obligațiilor va necesita date de încredere, capacitate instituțională și cooperare strânsă între părți, iar proiectul I-MER poate sprijini guvernul, investitorii și societatea civilă să interpreteze datele și să aplice regulamentul corect. Pe scurt, reducerea emisiilor nu este doar o cerință europeană; înseamnă și reducerea pierderilor de gaz pentru operatori, creșterea eficienței, protecția mediului și un aer mai curat pentru cetățeni.
Agenda discuțiilor a scos în evidență beneficii concrete: experții internaționali au punctat că multe măsuri de reducere a emisilor sunt tehnic fezabile și adesea profitabile. Datele Agenției Internaționale pentru Energie indică faptul că programe precum detectarea și remedierea scurgerilor (LDAR) sau instalarea unităților de recuperare a vaporilor pot în anumite condiții avea rate interne de rentabilitate foarte mari, uneori între 150% și 300%, în funcție de prețul gazului, nivelul scurgerilor și capacitatea de recuperare. Aproximativ 30% din emisiile sectorului pot fi eliminate prin intervenții care oferă randamente peste 25%, ceea ce face din reducerea metanului o acțiune cu sens economic pentru operatori, pe lângă beneficiul climatic. Autoritățile naționale au subliniat că o transpunere adecvată a regulamentului poate facilita o tranziție echitabilă și avantajoasă pentru cetățeni, dar au avertizat și asupra responsabilității considerabile a industriei interne, având în vedere tradiția României în petrol și gaze și poziția sa în UE. Totodată, s-a insistat pe necesitatea echilibrului între obiective ambițioase și un calendar realist, pentru a nu încărca disproporționat industria sau a descuraja viitoarele investiții.
Recomandările experților au fost practice: crearea unui cadru național clar care să definească responsabilitățile pentru inspecții, sancțiuni, monitorizare și raportare; integrarea tehnologiilor moderne de monitorizare, prin combinarea datelor satelitare, a măsurătorilor directe și a programelor LDAR pentru o estimare realistă a emisiilor; consolidarea cooperării între autorități, operatori, ONG-uri, mediul academic și experți internaționali; și adoptarea unei abordări proactive și transparente, care să transforme obligația europeană într-o oportunitate de creștere a eficienței energetice și de reducere a pierderilor economice. Pentru cei interesați de detalii tehnice, pe pagina proiectului I-MER sunt disponibile informații suplimentare despre Regulation (EU) 2024/1787 și materialele de suport.
Proiectul I-MER, Implementing the EU Methane Emissions Regulation in Romania and Czechia, este coordonat de ASE București (FABIZ) în parteneriat cu Ecologic Institute din Germania, Centre for Transport and Energy din Cehia și Environmental Defense Fund Europe. Obiectivul este de a ajuta autoritățile, operatorii și societatea civilă să implementeze eficient regulamentul prin analize tehnice și economice, programe de formare și consolidare de capacitate, ghiduri practice și instrumente, precum și prin facilitarea dialogului între părțile interesate. Proiectul face parte din inițiativa europeană EUKI, finanțată de ministerul federal german responsabil pentru mediu, conservarea naturii, securitate nucleară și protecția consumatorilor (BMUKN).
Regulation (EU) 2024/1787 impune trecerea de la estimări la măsurători precise în sectorul energetic. Această schimbare ridică întrebări legate de resursele instituționale, tehnologia de monitorizare și modul în care actorii economici își planifică investițiile. Exemple concrete discutate, programe LDAR, unități de recuperare a vaporilor, utilizarea imaginilor satelitare și implicarea ASE prin proiectul I-MER, demonstrează că există instrumente practice pentru implementare. Cum ar trebui, în opinia dumneavoastră, să se coordoneze autoritățile, universitățile și industria pentru a transforma recomandările în rezultate concrete la nivel operațional?
Fii primul care comentează