La Forumul Inovației în Sănătate de la București s-a dezbătut cum poate România să recupereze întârzierile față de Europa și ce măsuri concrete sunt necesare pentru ca pacienții să aibă acces mai rapid la medicamente inovatoare. Evenimentul a reunit reprezentanți ai guvernului, organizații de pacienți, industria farmaceutică și membri ai comunității europene, iar un moment important a fost semnarea unui memorandum de colaborare între principalele organizații de pacienți, Ministerul Sănătății și ARPIM.
România a trecut prin perioade în care progresele medicale au fost privite cu admirație din exterior, însă implementarea rapidă a acelor inovații la noi a rămas uneori în urmă. La Forumul ARPIM 2025, tema principală a fost clară: inovația farmaceutică ca motor de competitivitate. Organizatorii au subliniat că, pentru a transforma potențialul în rezultate concrete, sunt necesare proceduri de evaluare simplificate, finanțare susținută pentru cercetare-dezvoltare și parteneriate funcționale între autorități, pacienți și industrie. Nu este doar o aspirație: implementate coerent, aceste măsuri pot scurta timpii de așteptare de la ani la luni, ceea ce se traduce printr-o calitate a vieții mai bună pentru pacienți și economii pentru bugetul public.
Semnarea memorandumului reprezintă un pas spre o voce comună în politica de sănătate. Documentul urmărește accelerarea accesului la terapii inovatoare și crearea unui cadru legislativ centrat pe pacient. Este un semnal că dialogul funcțional între părți poate produce instrumente practice. Participanții au insistat că doar prin colaborare și predictibilitate legislativă se poate construi un sistem de sănătate modern și echitabil, capabil să valorifice investițiile din sectorul farmaceutic în beneficiul pacienților.
Datele prezentate la forum scot în evidență amploarea problemei: durata medie dintre aprobarea europeană a unui medicament și includerea lui în schemele de compensare din România este de 828 de zile, comparativ cu media europeană de 578 de zile. Diferența este semnificativă și, în practică, se traduce prin ani de așteptare pentru pacienți. Lipsa accesului rapid la tratamente poate avea consecințe grave: spitalizări repetate, complicații ale bolilor sau pierderi ireversibile de sănătate. ARPIM a subliniat că există aproximativ 170 de indicații în așteptare, dintre care 94 fără alternativă terapeutică, unele cereri fiind pe listă de peste doi ani.
Din perspectivă economică, accesul precoce la tratament aduce avantaje cuantificabile. Identificarea și tratarea la timp, conform ghidurilor europene, pot genera economii importante la buget. Exemplele pentru afecțiuni precum insuficiența cardiacă sau boala cronică de rinichi arată că economiile pot ajunge la zeci de milioane de euro anual. În plus, îmbunătățirea accesului înseamnă creșterea speranței și calității vieții pentru mii de pacienți români.
ARPIM a propus lansarea unui program național pentru stimularea investițiilor în industria farmaceutică, cu accent pe atragerea studiilor clinice, digitalizarea sistemului de sănătate și stimularea producției locale de medicamente inovatoare. Modelele europene, precum cel din Spania, demonstrează că astfel de programe pot mobiliza investiții importante și pot moderniza infrastructura medicală. În Spania, un program similar a atras peste 800 de milioane de euro în studii clinice, oferind un exemplu despre cum politica publică poate produce efecte palpabile.
Sectorul farmaceutic contribuie deja semnificativ la economie: aproape 5% din PIB, peste 6 miliarde RON la bugetul de stat și mii de locuri de muncă. La nivel european, productivitatea industriei farmaceutice depășește pe cea a unor sectoare-cheie, evidențiind potențialul de creștere. Mizele sunt clare: cu predictibilitate fiscală, parteneriate public–privat și un cadru strategic coerent, România poate deveni un hub regional de inovație în științele vieții.
Memorandumul și discuțiile din forum deschid drumul către schimbări practice: simplificarea procedurilor de aprobare și compensare, alocarea de resurse financiare pentru inovație, politici care să atragă investiții în studii clinice și producție locală. Toate acestea au un scop precis, ca terapiile de ultimă generație aprobate la nivel european să ajungă mai repede la pacienții români. Cu alte cuvinte: mai puține luni sau ani între aprobarea europeană și accesul național la tratament.
ARPIM și partenerii săi propun politici menite să transforme întârzierile actuale într-un avantaj competitiv, urmând modelul țărilor care au sincronizat stimulentele fiscale și investițiile publice cu nevoile industriei. Există un potențial real de creștere economică și socială, dar acesta depinde de decizii ferme și implementare consecventă. Dacă România reușește să reducă diferența de aproape 250 de zile față de media europeană, beneficiile vor fi vizibile atât în sănătatea populației, cât și în performanța economică.
ARPIM a adus în lumină cifrele și exemplele relevante: 828 de zile media actuală în România versus 578 zile media europeană, 170 de indicații în așteptare, 94 fără alternativă terapeutică, contribuția sectorului de aproape 5% din PIB și referința la peste 800 milioane de euro atrași în studii clinice în Spania. Aceste repere arată ce trebuie făcut și ce se poate obține dacă părțile implicate acționează sincronizat. Crearea unui cadru predictibil pentru investiții, simplificarea evaluărilor și o colaborare reală între autorități, pacienți și industrie pot accelera accesul la terapii inovatoare și pot transforma sănătatea într-un motor de dezvoltare economică.
ARPIM a schițat un parcurs pragmatic: politici direcționate, resurse alocate și parteneriate funcționale. Exemplele concrete, precum datele despre timpii de compensare sau sumele investite în Spania, sunt utile pentru a înțelege amploarea schimbării necesare. Care crezi că ar trebui să fie primul pas concret pentru a reduce diferența dintre cele 828 de zile ale României și media europeană de 578 de zile?
Fii primul care comentează