Angela Merkel a apărut la postul german Phoenix pentru a clarifica o polemică: fosta cancelar afirmă că nu acuză Polonia şi statele baltice pentru agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, după ce un pasaj din autobiografia sa, Libertate, a fost, în opinia ei, scos din context. După aproape trei decenii în care relațiile europene au fost modelate de tranziția post‑război rece şi de repetatele încercări de dialog cu Moscova, reacția lui Merkel readuce în prim‑plan dilemele diplomației occidentale în fața unui actor autoritar și a unei crize militare recente.
Merkel a precizat că pasajul din Libertate menționa că, în 2021, Polonia și statele baltice au refuzat un format de dialog cu Rusia pe care ea îl propusese, dar a subliniat că această observație nu înseamnă atribuirea vinovăţiei pentru invazie. Ea a afirmat că fragmentul a fost scos din context și a catalogat drept fake news ideea că ar da vina pe aceste state. Pe scurt, rămâne la ceea ce a spus și în alte intervenții publice: situația s‑a schimbat radical odată cu izbucnirea războiului.
Fosta cancelar a punctat clar că ceea ce s‑a întâmplat în Ucraina reprezintă o agresiune a Federației Ruse, legată direct de conducerea lui Vladimir Putin, şi a notat că nimeni nu putea prevedea cu certitudine declanșarea acestui război. În legătură cu afirmația fostului ministru de externe Sigmar Gabriel, conform căreia nu ar fi fost război dacă Merkel ar fi rămas la putere, ea a catalogat declarația drept complet speculativă.
Merkel a explicat și că pandemia de coronavirus i‑a redus considerabil opțiunile diplomatice: formatele obişnuite de dialog s‑au prăbușit și nu a mai putut purta discuții regulate cu Putin, ceea ce a complicat gestionarea riscurilor. Efectul a fost cu atât mai grav în relațiile cu țări care nu funcționează ca democrații consolidate, a spus ea, adăugând că pericolul reprezentat de Putin i s‑a părut evident de foarte mulți ani.
Fragmentul din autobiografia Libertate reaprinde discuția despre limitele diplomației preventive. Pandemia din 2020–2021 a arătat cât de fragilă poate fi arhitectura comunicării între state, iar numele Phoenix, 2021, Sigmar Gabriel și tensiunile dintre Germania, Polonia și statele baltice rămân repere concrete într‑o dezbatere despre responsabilitate și prevenție. Cum credeți că ar trebui schimbate mecanismele de dialog european pentru a preveni noi escaladări?
Fii primul care comentează