Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a afirmat că inteligența artificială ar putea deveni următorul motor major al creșterii economice, comparându-i potențialul cu descoperiri istorice precum electricitatea sau internetul. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Panelul de Perspective Economice Globale, adresându-se atât autorităților, cât și firmelor: investiți în tehnologie, dar faceți-o responsabil.
De la primele fabrici iluminate cu becuri până la rețelele care ne leagă astăzi, marile inovații nu au produs efecte omogene. Bailey a subliniat exact acest lucru: creșterea durabilă apare în valuri, iar distribuția beneficiilor diferă între sectoare. Ca și în episoadele precedente, AI ar putea accelera productivitatea, însă impactul nu va fi automat sau egal pentru toți, o reamintire că tehnologia nu e o soluție magică.
Guvernatorul a evidențiat și obstacolele ce pot frâna aceste sporiri: productivitatea stagnantă în anumite segmente și barierele comerciale care blochează circulația ideilor și bunurilor. Când „numitorul” economiei crește prea lent, a explicat el, formularea politicilor devine mai dificilă. Pe scurt, dacă baza economică nu se extinde, este mai greu să convertești inovația în creștere reală și sustenabilă.
Mesajul principal a fost dublu: investiți în inteligența artificială, dar nu neglijați reglementările, educația și infrastructura necesare pentru o adoptare eficientă și echitabilă. Este un apel la echilibru între optimismul tehnologic și prudența practică, ca o rețetă în care ingredientele bune trebuie dozate atent, nu aruncate la întâmplare în oală.
Andrew Bailey a folosit exemple istorice pentru a pune AI în context: la fel cum electricitatea și internetul au transformat industrii, un val similar ar putea urma, dar nu peste noapte și nu peste tot. Investițiile, politicile publice și mediul economic global vor hotărî dacă acel potențial se va materializa sau va rămâne o promisiune.
El a numit în mod explicit AI drept posibil motor al creșterii. Vorbim despre resurse considerabile pentru cercetare, reforme în educație și deschiderea piețelor ca măsuri concrete care pot face diferența. Vom vedea în următorii ani cum se vor alinia guvernele și companiile la această provocare. O creștere justă și o productivitate în urcare cer pași concreți: investiții în tehnologie, politici care să faciliteze schimburile comerciale și acțiuni pentru sporirea productivității în sectoarele rămase în urmă.
Bailey a plasat AI pe aceeași linie cu electricitatea și internetul; dacă guvernele vor finanța cercetarea și vor adapta cadrul legislativ, efectele asupra economiei pot fi substanțiale. Creșterea nu va fi uniformă, dar politici adecvate pot reduce inegalitățile de adopție. Credeți că guvernele și companiile din România sunt pregătite pentru o astfel de tranziție?
Fii primul care comentează