Controalele Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF au vizat platformele de ridesharing din România și au scos la iveală pierderi considerabile pentru bugetul de stat: 128 de firme ar fi produs un prejudiciu estimat la 175 milioane de lei prin neînregistrarea veniturilor și nerespectarea contractelor de muncă ale șoferilor. Cazul readuce în discuție dezbaterile anterioare despre economia digitală și reglementările care încearcă să țină pasul cu noile modele de afaceri, nu este prima dată când apar semne de întrebare privind fiscalitatea în servicii folosite zilnic de mulți.
Inspectorii ANAF au demarat operațiunea pe 29 septembrie, pornind de la un risc identificat: plăți ascunse, venituri nedeclarate și relații de muncă neînregistrate. Ancheta arată, în esență, că unele firme au folosit contracte fictive de împrumut pentru utilizarea mașinilor, au plătit în numerar o cotă din încasări, circa 15% de la fiecare șofer, și nu au evidențiat aceste încasări în contabilitate. Șoferii, la rândul lor, puneau mașinile la dispoziția companiilor fără a fi angajați legal, pierzând astfel drepturi sociale precum asigurarea de sănătate și contribuțiile la pensie. Un exemplu citat de anchetatori a fost o flotă de 230 de vehicule care opera fără case de marcat electronice fiscale, deși încasau bani în numerar.
Ca măsură imediată, ANAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor firmelor, conturilor bancare și sumelor recuperabile, pentru a acoperi prejudiciul. Autorii controlului subliniază că astfel de practici afectează atât veniturile la buget, cât și protecția muncii pentru persoanele implicate. Situația apare într-un context în care Agenția Națională de Administrare Fiscală este presată să majoreze încasările, pe fondul unei datorii publice și a unui deficit de cheltuieli ridicat.
Dincolo de aspectele fiscale, cazul pune în discuție aplicarea legislației muncii și obligativitatea dotării cu echipamente fiscale în economia serviciilor digitale. Identificarea mecanismelor utilizate, contracte fictive, plăți în numerar, omiterea caselor de marcat, oferă o imagine clară a tehnicilor de evitare a obligațiilor fiscale, dar și pașii pe care autoritățile îi pot urma pentru recuperare.
ANAF a subliniat că prin aceste practici sunt afectate drepturile persoanelor care ar fi trebuit să aibă statut de angajat și colectarea veniturilor la bugetul statului. Recuperarea celor 175 de milioane de lei rămâne o prioritate, iar măsurile asigurătorii vor fi utilizate în acest scop. Anchetele de acest fel pot constitui și un semnal pentru operatorii din sector: digitalizarea serviciilor implică reguli clare, iar responsabilitatea fiscală rămâne esențială.
ANAF a menționat data de 29 septembrie drept punctul de plecare al operațiunii și a instituit sechestrări asupra activelor și conturilor pentru a asigura recuperarea sumelor. Flota de 230 de vehicule depistată fără case de marcat exemplifică o problemă practică: cerințele tehnice și fiscale trebuie respectate chiar și când serviciile sunt furnizate prin aplicații. Pentru cetățean, consecințele sunt multiple: pe de o parte pierderi la bugetul public și, pe de altă parte, lipsa protecției sociale pentru angajați.
ANAF a atras atenția că astfel de practici nu afectează doar colectarea impozitelor, ci și securitatea socială a șoferilor. Măsurile adoptate urmăresc atât sancționarea firmelor implicate, cât și recuperarea sumelor neachitate. Acest caz face parte dintr-un val mai larg de controale care vizează economiile digitale și adaptarea cadrului fiscal la noile realități. Pe termen lung, ar putea urma clarificări legislative sau controale mai frecvente pentru a preveni repetarea unor scheme similare.
ANAF a recuperat deja o parte din prejudicii și a instituit popriri și sechestre pentru a garanta colectarea. Numele companiilor nu au fost dezvăluite în comunicat, dar cifra de 128 de firme implicate indică amploarea fenomenului. Concret, vorbim despre 175 de milioane de lei neînregistrate, 128 de societăți verificate și cel puțin o flotă de 230 de mașini fără case de marcat. Aceste date ilustrează atât magnitudinea, cât și metodele folosite.
ANAF menționează efectele asupra asigurărilor sociale și pensiilor, iar din perspectiva bugetară, recuperarea acestor venituri este importantă în contextul presiunilor financiare ale statului. În esență, discuția nu se rezumă la amenzi sau sechestre, ci la modul în care se reglementează munca independentă și serviciile digitale în prezent. Dacă legislația nu evoluează, apar zone gri exploatate de unii operatori.
ANAF a folosit repere precise, 29 septembrie, 128 firme, 175 milioane lei, 230 vehicule, pentru a ilustra dimensiunea problemei. Recuperarea sumelor și clarificarea statutului angajaților rămân priorități pentru autorități. În același timp, cazul reprezintă un semnal pentru utilizatori și operatori că serviciile moderne vin și cu obligații tradiționale: fiscalitate și protecție socială.
Datele anchetei oferă exemple concrete la care se pot raporta viitoarele discuții despre reglementarea ridesharingului în România: sume, număr de firme, date ale controalelor și nereguli tehnice precum lipsa caselor de marcat. Urmările pot include modificări legislative, controale mai ample sau campanii de informare pentru operatori și șoferi. Credeți că autoritățile ar trebui să publice numele firmelor implicate pentru o transparență mai mare?
Da, era de așteptat… 128 de firme, 175M lei, nu e glumă. și chestia cu contracte fictive e clasică, mulți bagă „împrumut” ca să scape, sau plătesc cash ca la piață. Șoferii ăia probabil nici nu știau ce pierd: pensie, sănătate, concediu – nada. Plus faza cu 230 mașini fără case de marcat… pai asta e bătută în cuie ilegalitate.
Ar trebui public numele firmelor? eu zic da, transparență. Ca să nu se ascundă iar sub alte SRL-uri over and over. Totuși, reglementarea trebuie clară: fie platforma angajează, fie plătitor formal, nu zone gri. Și: tehnic, se pot integra case fiscale în app, nu e rocket science, dar costă și timpul îl mănâncă.
PS: curios cum vor recupera efectiv tot ce lipsește, pentru că mulți au deja banii cheltuiți, sechestru e bun dar greu. Oricum, semnal bun pt șoferi: cereți dovada că sunteți asigurați, verificați contractu, nu semnați orice.
nu prea ma mir, chestia asta era doar o chestie de timp… am cunoscut un șofer care zicea ca plateste tot cash la firma si ei ii “inchirieaza” masina cu contract de imprumut, deci da, se intampla. si da, multi nu stiu ca se poate integra casa de marcat / fiscalizare direct in platforma, exista solutii tech (un fel de API care trimite fiscalul instant), deci nu e o scuza tehnica de genul “nu se poate”.
pe de alta parte, daca ANAF ar da numele firmelor ar fi util pt transparenta dar si riscant pt angajatii care raman fara joburi imediat, nu? eu zic ca publicarea ar trebui facuta dupa decizii finale sau cu atentie, nu doar zvonuri.
altceva: problema asta e comuna si prin alte tari, unii guverne cer platformelor sa declare si sa plateasca contributii sau sa recunoasca anumite drepturi pentru lucratori. aici e partea politică: legislația trebuie actualizata rapid, altfel o sa tot apara “zone gri” exploatate.
orice ar fi, 175 mil e mult. sper doar sa recupereze si sa nu ramana pe umerii soferilor. 🙂