Amiralul Alvin Holsey, aflat la comanda forţelor americane din America Latină (SOUTHCOM), a anunţat că se va retrage pe 12 decembrie, o decizie luată în contextul unor tensiuni legate de operaţiunile militare din Caraibe. Plecarea sa survine pe fondul unor confruntări tot mai intense între Statele Unite şi Venezuela, inclusiv acţiuni navale împotriva unor ambarcaţiuni suspectate că transportă substanţe interzise.
Holsey a condus SOUTHCOM mulţi ani, iar demisia sa, anunţată de secretarul apărării Pete Hegseth, intervine cu doi ani înainte de termenul anticipat. Nu a fost oferit un motiv oficial nici de Hegseth, nici de Holsey, care în postarea sa pe X a afirmat doar că i-a fost o onoare să servească peste 37 de ani. Surse apropiate situaţiei au declarat însă că au existat tensiuni între Holsey şi Hegseth privind operaţiunile din Caraibe, iar înaintea anunţului s-a discutat chiar posibilitatea unei demiteri, conform Reuters.
Contextul plecării este unul agitat. Administraţia americană a amplificat prezenţa militară în Caraibe, trimiţând distrugătoare cu rachete ghidate, avioane F-35 şi aproximativ 6.500 de militari, concomitent cu o politică mai dură a preşedintelui Donald Trump faţă de guvernul venezuelean. Operaţiunile navale împotriva unor ambarcaţiuni suspectate de trafic de substanţe interzise au provocat victime, cel puţin 27 de persoane, şi au ridicat semne de întrebare privind respectarea regulilor războiului, iar legislatori democraţi şi experţi juridici şi-au exprimat îngrijorarea. Casa Albă susţine că urmăreşte grupuri narcoteroriste din Venezuela şi justifică intervenţiile ca parte a eforturilor de combatere a acestor organizaţii.
Un alt factor care a alimentat speculaţiile a fost anunţul lui Trump că a autorizat CIA să desfăşoare operaţiuni secrete în Venezuela, ceea ce a generat temeri la Caracas privind o posibilă încercare de înlăturare a preşedintelui Nicolas Maduro. Totodată, în ultimele săptămâni Pentagonul a anunţat o schimbare neobişnuită de responsabilitate: operaţiunile antitrafic din regiune nu vor mai fi conduse de SOUTHCOM, cu sediul în Miami, ci de Forţa Expediţionară Marină II, bazată la Camp Lejeune, o unitate pregătită pentru intervenţii rapide. Decizia a surprins observatorii militari, deoarece astfel de operaţiuni majore ar fi trebuit, de regulă, să fie coordonate de un comandament regional precum SOUTHCOM.
Au existat mai multe plecări de ofiţeri de rang înalt de la instalarea lui Hegseth la Pentagon. Printre nume figurează preşedintele Comitetului şefilor de Stat Major, C.Q. Brown, şi viceamirala Lisa Franchetti, ambele cazuri implicând concedieri sau retrageri care au atras atenţia publică. Hegseth i-a mulţumit amiralului Holsey pentru decenii de serviciu şi i-a transmis urări pentru viitor.
Schimbările recente ridică întrebări despre modul de gestionare a operaţiunilor externe şi despre rolul Comandamentului Sudic în strategia militară regională a Washingtonului. Transferul conducerii operaţiunilor antitrafic către o unitate expediţionară indică o orientare spre reacţii rapide şi flexibile, dar sugerează şi o preluare mai strânsă a controlului operativ de către structuri alese de administraţie. Un alt element de urmărit este impactul acestor decizii asupra relaţiilor cu statele din America Latină şi asupra percepţiei regionale a acţiunilor americane, în special în contextul unor intervenţii care au cauzat pierderi de vieţi omeneşti.
Demisia lui Alvin Holsey, anunţată de Hegseth şi confirmată de Holsey pentru data de 12 decembrie, apare într-o perioadă marcată de relocări de forţe, operaţiuni navale şi controverse juridice privind atacurile asupra ambarcaţiunilor suspectate de transport de substanţe interzise în apropierea coastelor Venezuelei. Cifrele relevante comunicate includ aproximativ 6.500 de militari suplimentari, cel puţin 27 de persoane decedate în urma atacurilor şi implicarea avioanelor F-35 şi a distrugătoarelor cu rachete ghidate. De asemenea, transferul responsabilităţii către Forţa Expediţionară Marină II, cu sediul la Camp Lejeune, rămâne un punct de interes pentru analişti.
Schimbările de la vârf reflectă tensiuni între priorităţile operaţionale şi deciziile politice, sugerând totodată o transformare în modul în care SUA abordează ameninţările percepute în regiune. Ce se va întâmpla la SOUTHCOM şi cum va influenţa aceasta dinamica militară şi diplomatică din Caraibe rămâne de urmărit, mai ales în eventualitatea apariţiei unor nume noi pentru postul rămas vacant sau a altor schimbări structurale.
Datele despre plecarea lui Holsey, mutarea conducerii operaţiunilor şi cifrele privind trupele şi victimele conturează tabloul actual. Cum crezi că va influenţa transferul operaţiunilor către Forţa Expediţionară Marină II relaţiile SUA cu ţările din Caraibe şi America Latină?
Fii primul care comentează