Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a explicat vineri, după şedinţa de Guvern în care s-a adoptat Pachetul 2 de măsuri fiscale, ce schimbări vin în sistemul sanitar din România. Anunţurile vizează direcţionarea pacienţilor din spitale către medicina primară şi ambulatoriu, modul de numire al şefilor de secţii clinice, evaluarea managerilor de spitale şi noile reguli de decontare către medicii de familie.
Rogobete a spus că una dintre schimbările principale este reorientarea pacienţilor din zona de spitalizare continuă către medicina primară şi ambulatoriul de specialitate. Ideea e să scadă presiunea pe internări şi să crească tratarea în regim de consult şi monitorizare, acolo unde este posibil. Pare simplu pe hârtie; rămâne de văzut cum va funcţiona în practică.
Ministerul propune şi o regândire a indicatorilor de performanţă şi a reevaluării anuale a managerilor unităţilor sanitare. Scopul declarat este creşterea performanţei unităţilor, prin criterii clare şi evaluări regulate. Totodată, modul de ocupare a poziţiilor de conducere în secţiile clinice din spitalele publice se schimbă: şefii de secţie nu vor mai fi numiţi direct de universităţi, ci vor fi selectaţi prin concurs. Condiţia minimă pentru a candida rămâne ca persoana să fie cadru didactic universitar cu activitate didactică, însă nu obligatoriu cel mai înalt grad academic. Concursul va fi bazat pe indicatori de performanţă, care vor fi evaluaţi anual de comitetul director al unităţii sanitare. Practic, se păstrează legătura dintre universităţi şi spitalele clinice, dar se introduce un mecanism competitiv pentru funcţiile de conducere.
O altă modificare importantă priveşte decontările către medicii de familie. Până în 2027, 20% din bugetul alocat va fi plătit per capita, adică suma fixă pentru listele de pacienţi, iar 80% se va deconta în funcţie de numărul real de servicii raportate în sistemul CNAS. Această schimbare vizează corelarea finanţării cu activitatea efectivă, ceea ce poate încuraja raportarea serviciilor, dar ridică şi întrebări despre documentare şi birocraţie.
Ministrul a estimat că noile măsuri vor genera economii de 3, 1–3, 2 miliarde de lei în 2026. Aceşti bani ar urma să fie redirecţionaţi către programe de sănătate şi alte activităţi medicale. Rogobete a precizat că economiile se vor regăsi, printre altele, în creşterea punctului pentru ambulatoriile de specialitate. Majorările vor începe anul viitor şi vor continua în următorii ani, astfel încât punctul de plată în ambulatoriu va ajunge în timp la 8 lei.
Referitor la salarizare, ministerul va elabora în lunile următoare o metodologie pentru alocarea influenţelor salariale în spitalele publice, pe baza unor criterii de performanţă. Metodologia va ţine cont de ponderea salariilor într-un spital, de numărul şi complexitatea serviciilor medicale, iar în funcţie de aceşti indicatori se va stabili fondul de salarii. Dacă anvelopa salarială a unei unităţi va depăşi anvelopa alocată serviciilor medicale, va exista un indicator de ajustare negativă a bugetului pentru influenţe, ceea ce va motiva unitatea să furnizeze mai multe servicii pentru a acoperi diferenţa.
Se mai preconizează creşterea programului de lucru în ambulatoriile de specialitate ale spitalelor, în special pentru specialităţile cu cerere mare, ceea ce ar putea facilita accesul pacienţilor la consultaţii fără internare. De asemenea, bugetul pentru Sănătate ar urma să primească un venit suplimentar din majorarea procentului pentru clawback: cu 0, 6% pentru medicamentele generice şi cu 1, 7% pentru medicamentele inovative.
Rămâne de urmărit cum vor fi implementate aceste schimbări la nivel local şi dacă vor aduce rezultatele promise în eficientizarea serviciilor şi îmbunătăţirea accesului la îngrijire. Ce părere ai despre ideea concursurilor pentru şefii de secţie şi despre legarea mai strictă a finanţării de serviciile raportate?

Concursuri ok, dar să nu devină doar pile voiate, stai să vezi.
am citit şi am oftat. parcă totul se mută pe hârtie şi pe cifre, iar omul rămâne la coadă. îmi amintesc de clinica din oraşul meu, când lumea încă se cunoştea cu asistentele, când doctorii aveau timp să te asculte 5 minute bune… acum o să fie totul raportat, contorizat, verificat. daaa, poate pe termen lung scad internările, dar eu mă tem că pierdem ce era cald în spitale. concursuri, indicatori, clawback, puncte de plată — sună rece. și cine să mai stea de vorbă cu bătrânii noaptea, când au nevoie? nu zic că nu trebuie reforme, dar parcă pierdem sufletul sistemului. trist, frate.