Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a adus în discuție recent provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate din România, subliniind că reforma nu trebuie să fie asociată cu austeritatea, ci mai degrabă cu o reorganizare a serviciilor medicale și eficientizarea unităților sanitare. Visează la un sistem în care pacienții să aibă acces la servicii adaptate nevoilor lor, inclusiv la centre de excelență pentru afecțiuni specifice. Așadar, nu vă faceți griji, nu se pune problema ca pacienții să fie trimiși acasă cu un simplu “se rezolvă acasă”, dublat de un zâmbet complice.
Rogobete a reiterat că toate măsurile dintr-un nou pachet de reforme vor fi discutate și adoptate de Guvern la începutul lunii septembrie. A menționat că aceste soluții nu sunt rezultatul unei întâlniri clandestine în birouri închise, ci au fost elaborate cu implicarea profesioniștilor din domeniu, inclusiv a sindicatelor și universităților. Pare că toate capetele luminate din domeniu s-au reunit, iar acum sunt gata să facă ordine în haosul existent.
Un element important pe care l-a scos în evidență este creșterea bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care a trecut de la 45 de miliarde lei la aproape 80 de miliarde. Cu toate acestea, problema accesului la medicamentele esențiale continuă să fie reală, pacienții raportând că nu găsesc paracetamol sau sunt nevoiți să cumpere algocalmin din propriul buzunar. Într-un astfel de peisaj, e clar că schimbările nu mai pot aștepta, altfel sistemul se va duce de râpă.
Ministrul a mai explicat și că numirile pentru funcțiile de conducere în spitale nu vor mai fi făcute pe principiul “cine îi este mai simpatic”, ci prin intermediul unor concursuri riguroase, la fel cum se procedează pentru orice medic care dorește să profeseze în sectorul public. Să sperăm că această reformă va reuși să aducă un suflu nou în sistem.
Cum vi se pare abordarea ministerului față de reforma din sănătate? Credeți că va avea succes?
Photo: Pixabay, Free to use under the Pixabay License.
ai zis “să nu trimitem lumea acasă cu un zâmbet” și chic… parcă am auzit asta mereu. când eram copil vedeam mereu asistentele grăbite, dar cu o vorbă caldă; acum e frig, holuri goale, oameni care așteaptă ore în șir pt un banal medicament. mi se rupe inima când văd bătrâni plimbându-se din farmacie în farmacie după paracetamol, sau rude care-și vând ceva ca să cumpere pastile. poate e doar nostalgia mea, dar pe vremuri spitalele măcar mai aveau suflet. sper să nu rămână doar vorbe dintr-un birou, sper să se schimbe ceva real, că altfel ne trezim că toți doctorii buni pleacă și rămânem cu „se rezolvă acasă” iarăși. daaa, sunt sceptic. ಠ_ಠ
Să vadă că la spitale nu e doar vorbă; cam târziu.
da, bun, dar sincer… par prea multe vorbe si prea putina treabă. votez pt concursuri pe bune la conducere, ca să scapăm de pile, dar asta nu schimbă chestia cu medicamentele — ioptăm la farmacie și n-au paracetamol, asta e real. bugetul e mare pe hârtie, dar unde se duce? în renovări care stau, în softuri care nu merg, nu știu. și centre de excelență suna bine, dar cine le face dacă lipsesc medici în provincie? puneți stimulente, salarii decente, nu doar vorbe. daaa, e ok că implică sindicate și universități, dar să fie transparență, să vedem planul pas cu pas. dacă fac asta, probabil merge. altfel, iarasi… colaps. vezi să nu.