De la majoratul civil la conceptul de majorat digital, dezbaterile privind vârsta potrivită pentru ca tinerii să-și deschidă conturi pe platformele online au căpătat un ton nou în ultimii ani, în contextul extinderii rețelelor și al reglementărilor apărute în Europa și în lume. În România nu există în prezent o interdicție aplicabilă care să împiedice accesul la rețele sociale sub 16 ani, însă mai multe inițiative legislative aflate în discuție propun tocmai acest lucru sau mecanisme echivalente, astfel că tema devine din ce în ce mai relevantă pentru părinți, platforme și autorități.
Un proiect de lege depus la Senat în 2025 fixează pragul de 16 ani pentru utilizarea serviciilor online în nume propriu, iar noțiunea denumită popular „majorat digital” prevede accesul sub 16 ani doar cu acord parental verificabil. Proiectul a primit vot favorabil în Senat pe 6 octombrie 2025, cu 123 de voturi pentru și șase abțineri, dar s-a blocat la Camera Deputaților, care este forul decizional. În evidențele oficiale figurează ca L190/2025 la Senat și PLX356/2025 la Camera Deputaților și, în acest moment, a fost trimis pentru raport la comisiile permanente, deci nu e lege în vigoare.
Propunerea merge dincolo de o simplă interdicție pentru rețelele sociale. Esențial, la 16 ani s-ar dobândi ceea ce legiuitorii numesc capacitate deplină în mediul online; sub această vârstă, deschiderea unui cont sau accesul la servicii online ar fi permis doar cu un consimțământ parental verificabil, nu doar prin bife sau declarații afișate pe ecran. Definiția serviciilor online din proiect este foarte extinsă: include rețele sociale, streaming, comerț electronic, jocuri, servicii financiare, aplicații și alte interfețe online. Din această cauză, criticii avertizează că impactul practic ar putea să oblige aproape întreg internetul la politici de verificare a vârstei, și nu doar câteva aplicații.
Partea practică din forma adoptată de Senat conferă părintelui sau reprezentantului legal dreptul de a cere suspendarea sau ștergerea contului minorului și de a solicita restricționarea accesului la pagini cu conținut dăunător. Procedura trece prin ANCOM: cererea trebuie depusă în scris și transmisă fie fizic, fie electronic cu semnătură electronică calificată. Există o excepție notabilă: platformele online dedicate învățării și autorizate de Ministerul Educației sau la nivel european nu ar intra sub această restricție. Un mic confort pentru cadrele didactice, un pas mare pentru birocrație.
Obligațiile impuse platformelor depășesc simpla verificare a vârstei. Proiectul vorbește despre consimțământ parental verificabil, setări și interfețe adaptate minorilor, etichetarea conținutului pe categorii de vârstă și interzicerea publicității bazate pe profilare atunci când utilizatorul este minor. Pentru conturile deja existente ar fi prevăzută o perioadă de tranziție: platformele ar trebui să obțină consimțământul pentru conturile minorilor, să blocheze conturile fără acord și, după 120 de zile, să le șteargă dacă nu se obține consimțământul. În teorie pare organizat; în practică, pentru marile platforme înseamnă proiecte tehnice complexe și comunicare intensă.
Sancțiunile propuse au sporit atenția mediatică asupra subiectului. Amenzile sunt exprimate procentual din cifra de afaceri la nivel național: între 0, 1% și 0, 2% pentru anumite încălcări, precum furnizarea de servicii minorilor sub 16 ani fără validarea acordului sau lipsa etichetării pe categorii de vârstă, iar pentru lipsa filtrelor și a mecanismelor electronice de verificare a identității și neblocarea conturilor fără acord apar praguri mai mari, între 0, 2% și 0, 4%. O organizație civică din sfera tehnologiei a atras atenția că, pe lângă amenzi, se pot aplica și măsuri de suspendare a serviciului după abateri repetate, ceea ce face implementarea și conformarea mai riscante pentru furnizori.
La nivel internațional se disting două direcții clare: unele state optează pentru interdicții explicite sub o anumită vârstă, altele impun obligații stricte platformelor, cu verificare a vârstei și reducerea riscurilor, fără a stabili neapărat un prag fix în lege. Australia e citată frecvent ca exemplu de interdicție clară; regula pentru persoanele sub 16 ani a intrat în vigoare din 10 decembrie 2025 și pune responsabilitatea principală pe platforme, cu amenzi importante pentru nerespectare. Franța a adoptat un proiect care ar interzice social media sub 15 ani în Camera Deputaților la finalul lunii ianuarie 2026, iar aplicarea se bazează pe verificarea vârstei pentru toți utilizatorii, nu doar pentru tineri. Danemarca a anunțat o direcție asemănătoare, cu excepții pentru 13–14 ani doar cu acord parental. Malaysia a anunțat planuri pentru o interdicție sub 16 ani din 2026. Norvegia a demarat un proces legislativ oficial pentru un prag la 15 ani. În Regatul Unit dezbaterile pornesc de la modelul australian, existând deja Online Safety Act care impune platformelor să diminueze riscurile pentru copii; în ianuarie 2026 guvernul a lansat o consultare despre măsuri suplimentare, inclusiv un posibil prag la 16 ani, iar Camera Lorzilor a votat un amendament legat de obligația unei verificări a vârstei foarte riguroase. Știri recente anunță că Spania vizează un prag sub 16 ani și pune accent pe verificarea reală a vârstei și pe responsabilitatea companiilor pentru conținut ilegal.
Pe plan intern disputa politică s-a amplificat. Ministrul de Interne nu susține o interdicție generală, argumentând că ar fi dificil de aplicat cu resursele disponibile și insistând pe educație digitală și intervenții țintite pentru conținut cu adevărat periculos. În paralel, Departamentul pentru Situații de Urgență cere măsuri rapide, ceea ce arată lipsa consensului asupra formei și implementării. Până la votul final al Camerei Deputaților nu există o interdicție aplicabilă la nivel național; rămân în vigoare regulile platformelor, instrumentele de control parental și cadrul european care începe să preseze pentru măsuri mai stricte. Parlamentul European a adoptat o rezoluție neobligatorie care recomandă un prag de 16 ani și o atitudine mai fermă pentru protecția minorilor, iar astfel de poziții pot influența legislațiile naționale.
Proiectul L190/2025 a trecut de Senat pe 6 octombrie 2025, cu 123 de voturi pentru și șase abțineri. Modelul australian este în vigoare din 10 decembrie 2025, iar proiectul românesc prevede o perioadă de grație de 120 de zile pentru conturile existente. Tu cum crezi că ar trebui reglementat accesul tinerilor la serviciile online?
Sursa text și foto: HD Satelit
Fii primul care comentează