Anul 2026 transmite un semnal privind starea economiei românești: Allianz Trade, pe baza evaluărilor Allianz Research, apreciază că România începe anul cu vulnerabilități macroeconomice mai accentuate decât alte economii din Europa Centrală și de Est. Analiza arată că persistența inflației și dezechilibrele fiscale sunt principalele elemente care complică cadrul macroeconomic intern.
În trecut, România a cunoscut episoade în care inflația a crescut după șocurile energetice și perturbările lanțurilor de aprovizionare; mai recent, anumite decizii bugetare și evoluția salariilor au lăsat puțin spațiu de manevră. Când Allianz Research vorbește despre vulnerabilități mai accentuate, nu se referă doar la o singură cifră, ci la o combinație: inflație ridicată care erodează puterea de cumpărare și complică politica monetară, împreună cu dezechilibre fiscale care limitează capacitatea statului de a face față unor noi șocuri. Pe scurt, combinația nu e favorabilă investitorilor sau decidenților politici, niciunul nu dorește o surpriză fiscală în contextul unei inflații persistente.
Comparativ cu alte țări din regiune, se evidențiază și diferențele structurale: unele economii din CEE și-au recăpătat mai rapid stabilitatea după crizele din 2021–2022, au cursuri de schimb mai stabile sau balanțe bugetare mai robuste, în timp ce România se luptă cu provocări privind absorbția fondurilor UE, eficiența cheltuielilor publice și presiunile asupra salariilor din sectorul public. Analiza Allianz Trade, publicată la 22 ianuarie 2026, scoate în evidență aceste aspecte fără a face predicții spectaculoase, dar semnalează necesitatea unei atenții sporite în politicile macroeconomice.
Allianz Trade a clasificat România la începutul lui 2026 între statele din CEE cu vulnerabilități macroeconomice mai accentuate. Inflația persistentă și dezechilibrele fiscale rămân cele două provocări principale, iar exemplele concrete includ presiunile inflaționiste generate de șocurile energetice din 2021–2022 și măsurile fiscale recente care au redus spațiul bugetar. Aceste elemente sugerează că monitorizarea politicilor fiscale, a ritmului salarial și a absorbției fondurilor UE va fi esențială în trimestrele următoare. Credeți că măsurile de consolidare fiscală pot fi aplicate rapid fără a afecta creșterea economică?
Fii primul care comentează