Mobilitatea forței de muncă din industria auto din România a revenit în prim-plan după ce Consiliul Concurenței a aplicat amenzi importante unor companii din sector pentru înțelegeri care au împiedicat recrutarea liberă a personalului. Cazul readuce în atenție transformările pieței muncii după 1990, când privatizările și apariția unor producători precum Dacia au redefinit locurile de muncă din domeniu, și contrastează cu investigații similare desfășurate în ultimii ani în alte piețe europene și în Statele Unite, unde acordurile de tip no-poaching au atras controlul autorităților de concurență.
Investigația Consiliului Concurenței, care s-a concentrat pe sectoarele auto și inginerie, a concluzionat că opt firme au încheiat acorduri prin care nu concurau pentru angajații unora dintre ele și nu recruτau personal calificat fără consimțământul prealabil al celorlalte, printr-un mecanism ce a segmentat piața muncii și a menținut artificial costurile cu forța de muncă la un nivel redus. Pe lista sancționaților figurează Automobile Dacia și Renault Technologie Roumanie, alături de Akkodis Romania, Alten Si‑Techno Romania, Bertrandt Engineering Technologies Romania, Expleo Romania, FEV ECE Automotive Romania și Segula Technologies Romania. Automobile Dacia a încasat cea mai mare amendă, de peste 81, 5 milioane lei, urmată de Renault Technologie Roumanie cu sancțiuni de peste 46, 2 milioane lei. În total, amenzile se ridică la 163, 71 milioane lei, echivalentul a aproximativ 32, 15 milioane euro.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că este primul caz în care instituția sancționează astfel de practici și a subliniat că resursa umană reprezintă un element-cheie al concurenței, având în vedere ponderea cheltuielilor cu personalul în costurile totale, penuria forței de muncă și mobilitatea angajaților. Autoritatea a mai menționat că o companie a beneficiat de clemență după ce a furnizat probe esențiale, iar altele au primit reduceri ale sancțiunilor în urma recunoașterii implicării, instrumente folosite frecvent în anchetele de concurență pentru a descoperi înțelegeri ascunse.
Publicația Profit.ro a relatat, citând reprezentanți ai grupului Renault din România, că firmele vizate au luat la cunoștință decizia și că au cooperat pe durata investigației, punând la dispoziție toate informațiile solicitate, în mod transparent și de bună-credință. Cazul ridică întrebări nu doar despre comportamentul companiilor implicate, ci și despre modul în care înțelegerile dintre angajatori pot afecta salariile, oportunitățile de carieră și dinamica industriei auto, un sector care s-a schimbat profund de la apariția Dacia și integrarea numeroșilor furnizori și centre de inginerie în lanțurile europene de producție.
Amenda totală de RON 163, 71 milioane arată că autoritățile tratează cu seriozitate intervențiile care restrâng mobilitatea angajaților. Practicile de tip no-poaching pot menține salariile la niveluri reduse și pot limita opțiunile profesionale pentru ingineri și specialiști, iar programele de clemență rămân instrumente esențiale pentru detectarea acestor înțelegeri. Cum ar trebui, în opinia dumneavoastră, companiile să își structureze politicile de recrutare pentru a evita astfel de probleme și, în același timp, a păstra colaborări constructive în industria auto?
Fii primul care comentează