Protestele cadrelor didactice readuc în prim-plan lunga tradiție a mobilizării profesorilor din România, care a alternat între negocieri sindicate-Guvern și ieșiri în stradă când dialogul pare blocat. Miercuri, federațiile FSLI și FSE au organizat un miting în Piața Victoriei, solicitând demiterea ministrului Educației, Daniel David, și semnalând nemulțumiri legate de măsuri fiscal-bugetare și de reforme în învățământ care, spun sindicaliștii, nu au fost discutate în mod corespunzător. Acțiunea, începută la ora 13:00, a reunit profesori care au acuzat Guvernul că ignoră problemele reale din școli și nu respectă promisiunile făcute în urma negocierilor din ultimul an.
Federațiile au folosit sloganul demnitatea nu se negociază și au transmis că profesorii sunt profund nemulțumiți de situația curentă. Nemulțumirile s-au intensificat după măsurile adoptate în toamnă, considerate de sindicaliști drept o povară suplimentară pentru personalul din învățământ. Protestul a fost o reacție la o serie de declarații ale ministrului Daniel David, care a afirmat că sindicatele nu vor mai avea același rol în sistem și a caracterizat, în termeni duri, perspectiva văzută totul în alb și negru; liderii sindicali au răspuns că astfel de remarci reflectă o viziune autoritară asupra dialogului social și au acuzat încercarea de a reduce la tăcere cei peste 300.000 de angajați din sistemul de educație.
Revendicările federațiilor sunt precise și vizează măsuri concrete: stoparea creșterii normei didactice la 20 de ore pe săptămână, oprirea comasărilor de școli, revenirea asupra tăierilor de posturi, asigurarea fondurilor pentru bursele elevilor și corectarea subfinanțării cronice a sistemului. Sindicaliștii afirmă că vor continua protestele până când Guvernul va arăta o deschidere reală la dialog și va lua măsuri pentru protejarea intereselor personalului didactic și ale elevilor. Situația rămâne tensionată, iar negocierile de până acum nu au calmat spiritele, ceea ce face ca Piața Victoriei să rămână un loc simbolic pentru revendicările din educație.
Numele Daniel David apare cel mai des în discuțiile publice despre acest conflict. FSLI și FSE, Piața Victoriei, cifra de peste 300.000 de angajați, propunerea normei didactice de 20 de ore și problemele legate de burse și comasări sunt toate elemente concrete care ilustrează miza disputei. Dialogul social rămâne cheia: fără negocieri clare și transparente, conflictul riscă să persiste, afectând atât cadrele didactice, cât și elevii. Crezi că solicitarea demiterii ministrului Daniel David va accelera soluțiile cerute de profesori?
Mda, logic ca lumea iese in stradă când vezi că problemele astea nu se rezolvă de luni de zile. Stiu oameni din învățământ care abia se descurcă, salarii mult sub media UE, iar statul tot zice „reforme” dar banii pentru şcoli rurale sau burse întârzie. Comasările nu sunt doar statistici, înseamnă copii care fac 1-2 ore pe zi în trafic, părinți supraîncărcați, și școli goale pe urmă.
Demiterea ministrului ar fi un semnal politic, poate o gură de oxigen pt negocieri, dar nu e suficientă. Problema e structurală: finanțare, repartizare reală a posturilor, plan pe termen lung si implementare (PNRR avea niște măsuri pt educație dar nu se văd imediat rezultatele).
Sindicatele au revendicări clare, nu e vorba doar de orgolii; daca Guvernul vrea soluții rapide trebuie să vină cu cifre, termene și sustenabilitate. Altfel, oricâți miniștri schimbă, tot aceleași nemulțumiri rămân. Da, poate accelerează ceva demiterea, dar fără bani și voință politică rămâne cosmetică. 🙂