Curtea Constituțională a României revine în prim-plan printr-o nouă amânare legată de legea pensiilor speciale pentru magistrați. Cazul îi vizează pe judecătorii Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu, toți numiți de PSD, și se judecă la CCR după o rundă îndelungată de dezbateri care a reaprins discuțiile despre limitele dintre puteri și proceduri. Temele respective au reapărut în ultimii ani, când Guvernul și instanțele s-au confruntat pe chestiuni de competență și consultări obligatorii, iar acum tensiunea revine în contextul unor termene politice și economice stringente.
După patru ore de discuții, CCR a hotărât încă o dată amânarea deciziei privind reforma pensiilor speciale; termenul fixat este 28 decembrie, adică duminica dintre Crăciun și Revelion, o alegere care pare făcută fără a ține seama de sărbători. Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat din nou Curtea Constituțională, iar reprezentanții Instanței Supreme au invocat numeroase motive susținând că noul act normativ încalcă drepturi fundamentale. Prima respingere a proiectului de către CCR a survenit în octombrie, problema centrală fiind atunci că Executivul nu a așteptat avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii. Guvernul își angajase răspunderea pe proiect în septembrie, fapt care a alimentat contestațiile privind procedura.
Forma inițială a legii propunea un cuantum al pensiei de 70% din ultimul salariu net, în timp ce în prezent există posibilitatea unui nivel maxim de 100%, și prevedea o perioadă de tranziție de 10 ani. Amânarea deciziei survine într-un context în care tergiversările legislative pot duce la pierderea unor sume din PNRR; este vorba despre aproximativ 230 de milioane de euro. În plus, momentul amânării apare la o zi după dezvăluirile publicate de Recorder privind modul în care ar fi fost îngropate dosare majore de corupție care vizează politicieni, informații ce adaugă presiune publică și politică asupra procesului decizional.
28 decembrie este data la care Curtea trebuie să reia pronunțarea în legătură cu pensiile speciale. Această amânare evidențiază tensiunea dintre necesitatea respectării procedurilor constituționale și presiunile calendarului politic sau financiar, ilustrată prin date concrete precum angajarea răspunderii în septembrie, respingerea din octombrie și riscul de a pierde 230 de milioane de euro din PNRR. Probleme precum consultarea obligatorie a CSM, rolul ÎCCJ și dezvăluirile Recorder arată că reforma pensiilor magistraților rămâne un punct de întâlnire între drept, politică și transparență. Care credeți că ar fi soluția cea mai potrivită pentru a debloca această situație fără a ocoli procedurile constituționale?
Fii primul care comentează