Valve și Microsoft sunt implicate într-un conflict important pentru orice persoană care joacă pe PC: Valve încearcă să reducă dependența de Windows prin SteamOS, Proton și Steam Deck, în timp ce Microsoft caută să-și mențină supremația pe platforma Windows 11. Disputa se desfășoară pe terenul PC-urilor, al handheldurilor pentru gaming și al magazinelor digitale, având reverberații care ajung până la începuturile gamingului, din epoca MS-DOS și lansarea Half-Life.
Sunt gamer pe PC de peste trei decenii, deci pot spune că Windows a fost mult timp standardul: mai întâi MS-DOS, apoi diversele versiuni de Windows. Pentru dezvoltatori, Windows însemna acces la un public mare și vânzări, ceea ce a creat un efect de bulgăre: pentru a avea cea mai vastă bibliotecă de jocuri, trebuia să rulezi pe Windows. Popularitatea nu a însemnat însă afecțiune; mulți utilizatori au criticat constant sistemul, iar problemele au fost frecvente. Valve nu a părăsit scena PC-ului: în 2003 a lansat Steam ca un instrument de actualizare automată a jocurilor, care s-a transformat rapid într-un mare magazin online. La început mulți au privit Steam cu reticență, inclusiv când Half-Life 2, în 2004, a cerut instalarea Steam pentru a funcționa, dar în cele din urmă estimările indicau că până în 2013 Steam genera în jur de 75% din vânzările de jocuri pe PC.
Valve a făcut o serie de mișcări strategice care au pus presiune pe Microsoft. În 2014 a lansat SteamOS, un sistem de operare bazat pe Linux, conceput pentru o experiență de joc simplificată, de tip consolă, evitând astfel balastul din Windows. A urmat Proton, o componentă cheie: un strat de compatibilitate care permite rularea jocurilor Windows pe Linux și, implicit, pe SteamOS, cu impact redus asupra performanței. Proton a eliminat unul dintre cele mai puternice argumente pentru utilizarea Windows, deoarece dezvoltatorii nu mai trebuiau să creeze portări native pentru Linux. În cele din urmă Valve a integrat toate acestea într-un dispozitiv concret, Steam Deck, un handheld cu SteamOS care a demonstrat practic că experiența Steam fără Windows este viabilă pentru multe titluri.
Răspunsul Microsoft a venit sub forma unor modificări aduse Windows 11, dar multe par mai mult retușuri decât o schimbare de paradigmă. Ian LeGrow, director în cadrul Microsoft, a menționat îmbunătățiri precum Advanced Shader Delivery, optimizări de performanță la nivel de sistem și un nou Xbox full-screen experience, o interfață concepută pentru o utilizare mai apropiată de consolă și mai prietenoasă cu touch. În practică, însă, aceste funcționalități operează deasupra Windows 11, nu în locul lui, și în anumite situații complică mai mult decât simplifică. De pildă, unele handhelduri cu Windows 11 se descurcă bine la anumite sarcini, dar dezvăluie limitele platformei când vine vorba de o experiență completă de tip consolă. În testele unor dispozitive, cum ar fi ROG Ally X, unele soluții Microsoft au părut insuficiente.
Printre schimbările anunțate pentru viitor se află extinderea Xbox full-screen experience la mai multe dispozitive, suport mai larg pentru Advanced Shader Delivery și Auto SR, o funcție la nivel de sistem care utilizează inteligență artificială pentru upscaling, similar cu DLSS de la Nvidia, FSR de la AMD sau XeSS de la Intel. Aceste tehnologii de upscaling pot aduce îmbunătățiri clare în performanță, dar Microsoft pare să alerge din urmă mai degrabă decât să conducă inovația. În același timp, Valve pregătește o nouă generație de Steam Machines bazate pe SteamOS, iar numărul jocurilor compatibile cu Proton continuă să crească, făcând SteamOS tot mai atractiv.
Există și probleme concrete pentru Microsoft: actualizările Windows 11 pot provoca ocazional instabilități, iar unii utilizatori au întâmpinat blocări neașteptate chiar în timpul sesiunilor de joc. În plus, compania pare tot mai concentrată pe integrarea funcțiilor bazate pe AI, considerate de unii utilizatori nedorite, în timp ce prioritățile fundamentale ale sistemului de operare pentru gameri rămân nerezolvate. Astfel, promisiunile pentru 2026 privind îmbunătățirile gamingului pe Windows 11 sună optimist, dar mulți rămân sceptici până la dovada practică.
SteamOS a demonstrat că există o alternativă serioasă la Windows pentru gaming, iar Proton a adus compatibilitatea în centrul confruntării. Aici se vede importanța controlului asupra platformei: când o companie controlează întregul ecosistem, de la magazin la sistemul de operare și hardware, poate schimba rapid dinamica pieței. Totodată, cifrele precum 75% din vânzările de PC prin Steam în 2013 sau datele lansărilor din 2003 și 2014 arată că transformările tehnologice nu apar peste noapte, ci sunt rezultatul unei strategii pe termen lung. Crezi că Valve poate transforma SteamOS și Proton în alternativa dominantă, sau Windows 11 va reuși să-și păstreze rolul central în gamingul pe PC?
Fii primul care comentează