Comisia Europeană propune utilizarea activelor rusești înghețate pentru a garanta 90 de miliarde de euro destinate Ucrainei

90 de miliarde de euro figurează în planul Comisiei Europene pentru sprijin financiar pe doi ani. Tema principală rămâne cine controlează activele înghețate și cum pot fi gestionate riscurile judiciare și diplomatice asociate unei astfel de utilizări. Crezi că UE poate găsi un echilibru între solidaritatea față de Ucraina și protejarea intereselor statelor membre?
Miercuri, Comisia Europeană a prezentat două propuneri clare pentru a garanta finanțarea Ucrainei pe următorii doi ani: utilizarea unei părți din activele rusești blocate ca garanție pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro și emisiunea de datorie garantată de bugetul UE. La nivelul blocului există aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești înghețate, unele dintre acestea putând fi folosite începând din 2028. Biroul de presă al Departamentului de Stat al SUA nu a răspuns solicitărilor de comentarii transmise de Bloomberg, ceea ce a lăsat discuțiile într-o tăcere diplomatică mai accentuată decât s-ar fi dorit.
Negocierile privind utilizarea activelor rusești înghețate au revenit în prim-plan la Bruxelles și Washington, în contextul discuțiilor despre modalitățile de susținere a Ucrainei și despre posibilele consecințe ale unui acord de pace între Kiev și Moscova. Înghețarea activelor rusești pe teritoriul UE a început după invazia din 2022 și s-a transformat într-un instrument geopolitic nou, evocând, într-un mod inconfortabil, episoade istorice în care bunurile naționale erau folosite în negocieri internaționale. Oficialii americani au susținut în fața statelor membre că aceste active ar trebui folosite pentru a sprijini un acord de pace și nu pentru a prelungi conflictul, au declarat diplomați europeni citați de Bloomberg.
Contextul este tensionat: Statele Unite fac presiuni asupra Kievului să accepte un posibil acord de pace pe care criticii îl consideră dezechilibrat, iar Washingtonul a propus ca activele rusești să fie folosite și pentru finanțarea investițiilor postbelice coordonate de SUA. Un plan american în 28 de puncte, prezentat luna trecută și ulterior ajustat, rămâne punct de plecare în negocieri, însă activele, statutul teritoriilor ucrainene și garanțiile de securitate sunt ele însele subiecte sensibile, potrivit unor surse citate de Bloomberg. Liderii europeni subliniază, totuși, că decizia privind modul de utilizare a acestor fonduri este una europeană, pentru că majoritatea acestora se află pe teritoriul Uniunii.
Cancelarul german Friedrich Merz a fost foarte tranșant: nu există posibilitatea ca banii mobilizați de Europa să ajungă sub controlul exclusiv al SUA; aceasta este poziția de negociere a Germaniei și, spun oficialii, un consens la nivel european. Între timp, Ucraina se confruntă cu riscul de a rămâne fără resurse la începutul anului viitor, după ce administrația președintelui Donald Trump a redus majoritatea ajutoarelor americane, sporind presiunea asupra Europei de a acoperi golul. Planul Comisiei Europene se lovește însă de opoziție internă, cea mai vocală venind din Belgia, unde este depozitată o parte importantă a fondurilor blocate.
Merz urma să meargă la Bruxelles pentru discuții cu prim-ministrul belgian Bart De Wever și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un demers de detensionare a opoziției belgiene. Cancelarul a afirmat că tratează cu seriozitate preocupările lui De Wever și că va încerca să le soluționeze. Belgia solicită garanții clare că nu va rămâne singura responsabilă la plata unor hotărâri judecătorești favorabile Moscovei privind recuperarea activelor, iar oficialii belgieni avertizează că utilizarea fondurilor înghețate ar putea expune companii și instituții europene la represalii din partea Rusiei. Pe scurt, pe masă se află nu doar probleme juridice, ci și calcule sensibile de securitate și reputație.