Reforma companiilor de stat a reintrat pe agenda guvernamentală de la București: vicepremierul Oana Gheorghiu și-a prezentat raportul după prima lună în funcție și a detaliat pașii următori pentru firmele din energie și transport. Nu este o temă nouă pentru România, transformările post-1990 și cerințele venite de la Bruxelles au impus de-a lungul timpului încercări pentru o guvernanță mai clară, dar acum se merge pe un model mai coordonat, cu instrumente de guvernanță corporativă și o puternică orientare spre digitalizare.
Gheorghiu a anunțat că decizia finală privind lista inițială a zece companii din sectoarele energie și transport care vor intra în pilotul reformei va fi luată săptămâna viitoare. Ministerele au trimis deja propunerile, metodologia este stabilită și, odată aleasă lista, se va trece la implementare practică. Anunțul a fost făcut pe Facebook, iar vicepremierul spune că în următoarele săptămâni va prezenta primele măsuri concrete pentru simplificarea birocrației și că pregătește o strategie unitară de digitalizare, adică nu doar mai puțină hârtie, ci și procese funcționale în mediul online.
În prima lună de mandat, Gheorghiu s-a concentrat pe elementele fundamentale ale mandatului: înțelegerea mecanismelor, identificarea blocajelor și alcătuirea unei echipe de lucru. A subliniat importanța gândirii strategice și a planificării, precizând că munca se face împreună cu echipe guvernamentale, indiferent de apartenența politică. Mesajul este clar: reformele necesită proceduri stabile, nu improvizații temporare.
Strategia de reformă a companiilor de stat a fost finalizată și pusă în discuție în cabinetul prim-ministrului Ilie Bolojan. Documentul stabilește obiectivele și metodologia de lucru, iar ministerele care supervizează aceste entități au un rol esențial în implementare. La discuții au participat reprezentanți ai ministerelor, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și Secretariatul General al Guvernului (SGG), pentru a lucra pe aceeași procedură și a evita suprapuneri de atribuții. Fără o coordonare instituțională, reformele riscă să rămână doar declarații.
De asemenea, s-a decis înființarea unor echipe de lucru la nivel ministerial: câte trei persoane din fiecare minister vor răspunde de implementarea reformei companiilor de stat. La SGG, grupul care a elaborat reglementările privind guvernanța corporativă va trece acum la faza de implementare. Strategia a fost agreată de instituțiile implicate și comunicată Comisiei Europene de ministrul Dragoș Pîslaru, care a prezentat noul model de lucru ca având premise pentru atingerea țintelor referitoare la reformă și pentru eliminarea posturilor interimare din consiliile de administrație.
Lista celor 10 companii din energie și transport urmează a fi stabilită săptămâna viitoare. Elementul central este coordonarea între ministere, AMEPIP și SGG, combinată cu pași concreți de debirocratizare și digitalizare, iar succesul va depinde atât de claritatea procedurilor, cât și de capacitatea echipelor desemnate de a le implementa. Dacă reforma va diminua interimurile din consilii și va pune în practică măsurile de guvernanță prezentate, va fi un semn că planul depășește stadiul de simple intenții. Credeți că această abordare coordonată și pilotul pe zece companii pot accelera reformele, sau riscă să fie din nou blocate de obstacole administrative?
Fii primul care comentează