Problemele legate de alimentarea cu apă au reapărut frecvent în istoria recentă a României, iar de data aceasta focarul este în judeţul Prahova: ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a reacţionat ferm după ce zeci de mii de persoane au rămas fără apă potabilă din cauza creşterii turbidităţii la barajul Paltinu, situaţie agravată de lucrările în desfăşurare şi de condiţiile meteorologice. Cazuri similare au mai apărut când investiţii sau intervenţii asupra infrastructurii s-au suprapus cu fenomene atmosferice, iar acum discuţia se concentrează pe modul în care au fost planificate şi comunicate aceste lucrări.
Ministrul a relatat că iniţial i s-a transmis că, indiferent de circumstanţe, alimentarea cu apă potabilă va fi asigurată şi nu există riscul întreruperii. A precizat însă că realitatea a contrazis acele asigurări şi că autorităţile implicate nu au furnizat informaţii corecte şi nu au evaluat adecvat riscurile posibile. Întrebată, la Antena 3, despre posibile ascunderi de informaţii în timpul intervenţiei, ministrul a spus că există disfuncţii de comunicare între instituţii şi că se va stabili cine a greşit în lanţul informaţional.
Din punct de vedere tehnic, fenomenul este legat de turbiditate: lucrările la baraj, combinate cu precipitaţiile, au provocat tulburarea apei şi scăderea calităţii acesteia. Specialiştii estimează că vor mai fi necesare aproximativ 72 de ore după încetarea ploilor pentru ca apa să revină la parametri potabili. Diana Buzoianu a remarcat că lucrările erau cunoscute încă din luna iunie şi că intervenţia a fost amânată până la sfârşitul lunii noiembrie, adică în plină perioadă predilectă pentru precipitaţii, aspect care pune întrebări asupra calendarizării şi asumării riscurilor. Ea a menţionat că vrea să afle de ce aceste lucrări nu au fost efectuate în vară, când probabilitatea de precipitaţii era mult mai redusă.
Apele Române au recomandat efectuarea de analize pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru declararea stării de urgenţă, iar ministrul a cerut evaluarea de urgenţă a acestor criterii. Corpul de control al ministerului a demarat verificări, iar autorităţile locale au descris situaţia ca fiind una fără precedent, în care s-au suprapus mai mulţi factori: scăderea nivelului apei din lac şi codul portocaliu de vreme severă. Ministrul a mai subliniat că fenomenele meteorologice din această perioadă nu sunt imprevizibile şi că un cod portocaliu la final de noiembrie nu ar trebui să surprindă pe nimeni.
Diana Buzoianu se află în Prahova pe 30 noiembrie pentru discuţii cu autorităţile judeţene privind măsurile imediate de remediere a situaţiei şi pentru a stabili responsabilităţile. Pe lângă refacerea alimentării cu apă, esenţial rămâne clarificarea motivelor pentru care planificarea şi comunicarea între instituţii au eşuat în condiţiile în care lucrările erau cunoscute din vară, precum şi identificarea modalităţilor de a preveni repetarea unui astfel de incident.
30 noiembrie este data când ministrul Mediului a mers la faţa locului în Prahova. Planificarea lucrărilor cunoscută din iunie, recomandarea Apele Române şi estimarea de 72 de ore pentru refacerea potabilităţii ridică probleme privind responsabilitatea administrativă şi prioritizarea între termene şi condiţii meteorologice. Trebuie îmbunătăţite protocoalele de comunicare interinstituţionale şi calendarizarea intervenţiilor, astfel încât riscurile previzibile să fie gestionate proactiv. Ce măsuri crezi că ar trebui luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situaţii?
Fii primul care comentează