La Bruxelles, joi, 27 noiembrie 2025, s-a desfășurat reuniunea Consiliului pentru Educație, Tineret, Cultură și Sport, România fiind reprezentată de secretarul de stat Sorin Ion, care a expus poziția națională și reformele din învățământul tehnologic. Încă de la începuturile cooperării europene în domeniul educației, gândiți-vă la programul Erasmus, care a conectat studenți în anii 1980, și la procesul Bologna, care a încercat să armonizeze diplomele, dezbaterile la nivel de miniștri au urmărit în mod constant aceeași întrebare: cum facem sistemele noastre de învățământ utile pentru oameni și pentru economie, fără a sacrifica incluziunea și calitatea. Președinția daneză a inițiat un schimb de opinii privind rolul educației și al formării profesionale în competitivitatea și reziliența Europei, teme care capătă și mai multă importanță în contextul schimbărilor tehnologice și al crizelor economice recente.
Miniștrii au discutat al doilea ciclu al Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și al formării profesionale, document de bază pentru construirea Spațiului european al educației 2026–2030. Consiliul a luat act de stadiul proiectului de rezoluție, ceea ce, în practică, înseamnă că statele membre continuă lucrul la obiective comune: mobilitate, recunoașterea competențelor și politici coordonate. România, prin intervenția lui Sorin Ion, a pus accent pe reformele din învățământul tehnologic; prin reforme se înțeleg, în termeni generali, actualizarea curriculumurilor, consolidarea parteneriatelor cu mediul industrial și promovarea învățării duale, toate menite să facă tranziția competențelor către piața muncii mai relevantă, fără a transforma școala într-un atelier exclusiv orientat spre locul de muncă.
Un punct central al discuțiilor a fost modul în care programele de educație și formare profesională răspund nevoilor pieței muncii, păstrând totodată standarde ridicate și acces pentru toți. Miniștrii au reflectat asupra măsurilor care ar crește atractivitatea EFP, pentru că, simplu spus, dacă tinerii nu consideră o calificare atractivă, nu vor opta pentru ea, iar atunci eforturile de modernizare rămân doar la nivel de proiect. De asemenea, s-a discutat explicit despre echilibrul de gen, în special în domeniile STIM, unde dezechilibrele persistă. Problema nu constă doar în egalitatea formală, ci și în barierele subtile, stereotipuri sau lipsa unor modele, care fac anumite profesii să pară mai puțin accesibile unor grupuri.
Pe lângă aceste aspecte, discuțiile au avut și o dimensiune practică: cum facem programele mai flexibile, cum recunoaștem competențele dobândite în afara școlii și cum sprijinim tranziția dintre învățare și muncă. Aceste idei revin frecvent în dezbaterile europene deoarece nevoile pieței muncii se transformă rapid, digitalizare, tranziție verde, automatizare, iar sistemele educaționale trebuie să se adapteze. România a prezentat propriile inițiative la nivel național, iar alinierea la obiectivele europene rămâne esențială pentru politici pe termen lung.
Reuniunea Consiliului EYCS de la Bruxelles din 27 noiembrie 2025 evidențiază legătura directă dintre reforma învățământului tehnologic și cerințele pieței muncii. Este necesar să se acționeze atât asupra conținutului programelor, cât și asupra imaginii pe care acestea o proiectează: atractivă, incluzivă și adaptată realității. Exemple concrete, actualizarea curriculumurilor STIM, promovarea formelor duale și măsuri pentru echilibrul de gen, sunt pași deja întreprinși de statele membre. Cum considerați că ar trebui prioritizate aceste intervenții în România pentru a face învățământul profesional mai relevant și mai atractiv?
dar mai multe internshipuri pls