Când discutăm despre legislaţie digitală şi influenţe geopolitice, e dificil să nu ne amintim momentul în care normele europene au devenit reper la nivel global: de la GDPR la dezbaterile privind inteligenţa artificială, Uniunea Europeană şi-a asumat rolul de protector al drepturilor digitale. În prezent, însă, tot mai des se vorbeşte despre riscul ca Europa să cedeze presiunilor externe şi economice, în special venite din Statele Unite, pe fondul negocierilor de la Bruxelles privind modificări substanţiale ale cadrului legislativ digital.
Editoriatele internaţionale şi reacţiile din capitala UE arată că propunerile Comisiei Europene menite să simplifice regulile digitale stârnesc îngrijorare în rândul activiştilor, unor companii europene şi parlamentarilor. Practic, Comisia propune să permită anumitor firme, inclusiv unele americane, să utilizeze datele personale ale cetăţenilor europeni pentru instruirea sistemelor de inteligenţă artificială fără consimţământ explicit şi să amâne cu un an aplicarea unor reguli considerate cu risc ridicat. Propunerea prevede şi modificarea pragului pentru exceptări: companii cu până la 750 de angajaţi ar putea fi scutite de anumite obligaţii, în locul pragului actual de 250. Criticii atrag atenţia că acest prag ignorează subcontractorii şi volumul de date prelucrate, ceea ce ar putea deschide larg porţile pentru marii jucători tehnologici.
Pe de altă parte, Comisia susţine necesitatea simplificării procedurilor birocratice care, după cum spun companiile şi unele voci politice, blochează inovaţia. Studiile invocate arată că respectarea normelor curente poate consuma mult timp, un raport indică faptul că firmele pierd aproximativ 11 săptămâni pe an din cauza activităţilor birocratice legate de conformare. Totuşi, reducerea reglementărilor trebuie făcută cu prudenţă, deoarece o simplificare motivată predominant de raţiuni economice riscă să slăbească protecţia datelor personale, care până acum s-a bazat pe instrumente precum Regulamentul General pentru Protecţia Datelor.
Societatea civilă a reacţionat ferm: un consorţiu de 127 de organizaţii a calificat propunerile drept cea mai mare diminuare a drepturilor digitale din istoria UE. La mijlocul lui noiembrie, activiştii au afişat panouri şi postere în Bruxelles, cerând preşedintei Comisiei să se opună influenţei marilor companii tehnologice şi presiunilor politice venite din SUA. Criticii consideră aceste modificări drept o cedare în faţa administraţiei americane şi lobby-ului Big Tech; unele comentarii de presă merg până la a susţine că slăbirea cadrului juridic ar putea transforma Europa într-un fel de vasal digital al Statelor Unite.
Există şi argumente pentru menţinerea unor legi stricte: documente folosite în procese împotriva Meta din SUA, obţinute de activişti, descriu o realitate în care gestionarea informaţiilor pare dezordonată, iar datele oferite de utilizatori sunt folosite în scopuri care depăşesc simpla experienţă socială, de la publicitate extrem de intruzivă la alte practici comerciale. Din acest unghi, păstrarea şi aplicarea fermă a regulilor europene, cum este GDPR, sunt privite ca principalele instrumente prin care Uniunea poate contracara abuzurile platformelor digitale şi intervenţiile externe.
Pe fundalul acestor dispute legislative se desfăşoară şi o miză bugetară: negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual 2028–2034 adaugă tensiune între europarlamentari şi Comisie. Parlamentarii au motive să folosească pârghii politice pentru a influenţa nu doar fondurile, ci şi normele digitale. Activiştii se tem că o mică modificare tehnică în textul legii ar putea fi începutul unei presiuni care, în timp, să erodeze suveranitatea digitală europeană şi protecţia datelor personale.
Dincolo de disputele imediate rămâne o întrebare esenţială privind modelul pe care Europa intenţionează să-l adopte: un set strict de reguli care să apere drepturile cetăţenilor sau o flexibilizare justificată prin necesitatea competitivităţii, dar care ar putea oferi marilor companii mai mult spaţiu de manevră. Exemple concrete din text includ instituţiile şi reglementările implicate: Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, GDPR, Legea privind Inteligenţa Artificială, şi companii precum Meta şi Alphabet. Sunt menţionate şi cifre relevante, pragul propus de 750 de angajaţi şi cele circa 11 săptămâni pierdute anual din cauza conformării, care ilustrează impactul concret al schimbărilor propuse.
Rămâne de văzut dacă deciziile de la Bruxelles vor opta pentru o abordare pragmatică, cu excepţii menite să susţină afacerile, sau dacă se va menţine un standard european strict pentru a proteja datele personale şi suveranitatea digitală. Care crezi că ar trebui să fie echilibrul corect între protecţia datelor şi stimularea inovaţiei?
Fii primul care comentează