În sudul județului Buzău, un loc captivant ca celebrele Vulcane de Noroi atrage, pe lângă turiști curioși, și atenția specialiștilor. Recent, experții de la Institutul Național de Fizică a Pământului au decis să investigheze fundul acestui fenomen geologic cu ajutorul unor drone echipate cu tehnologie modernă. Proiectul are ca scop înțelegerea mai profundă a structurii solului și identificarea riscurilor asociate.
Specialiștii INFP, împreună cu partenerii lor de la Skyline Drones și SPH Engineering, au folosit drone dotate cu tehnologie avansată LiDAR, radare de penetrare a solului, magnetometre, camere termice și senzori de gaze. Este, fără îndoială, un demers care combină utilul cu plăcutul, toți acești gadgeti ar putea face invidioși orice fani ai științei fiction. Proiectul s-a desfășurat în cadrul GeoEduLab, un laborator care îmbină cercetarea cu educația și prevenirea riscurilor geologice. Cu această ocazie, cercetătorii au avut ocazia să învețe cum să utilizeze noile tehnologii aeriene, iar datele obținute vor fi un suport valoros în viitoarele proiecte.
Scopul principal al acestei misiuni a fost să dezvăluie structura ascunsă a terenului instabil, să monitorizeze emisiile de gaze și să identifice zonele vulnerabile la alunecări de teren. Reprezentanții instituției au menționat că în cadrul acestei campanii echipa se formează pentru utilizarea dronelor și a echipamentului geofizic. Informațiile colectate vor deveni resurse importante pentru înțelegerea acestor zone și a riscurilor asociate.
Deși Vulcanele de Noroi sunt bine cunoscute ca atracții turistice, specialiștii subliniază că zona a fost surprinzător de puțin studiată din perspectiva științifică. Aceste măsurători nu doar că completează cunoștințele despre Vulcanele de Noroi, dar pot fi aplicate și în alte regiuni cu risc seismologic sau geologic. Anul trecut, aceeași instituție a folosit echipamente avansate pentru a cartografia subsuția unui vulcan de noroi în 3D.
Ce părere aveți despre acest demers de cercetare? Credeți că tehnologia poate schimba modul în care înțelegem fenomenele geologice?
drone la vulcan, sună ca oprit la semafor: „unde mergem?” lol
hai, iar drona asta, și ce, vântul nu contează?
Tehnologia dronelor cu LiDAR, GPR și senzori gaz poate măsura în timp real variațiile de topografie și emisiile, dar cât de fiabile sunt aceste date pentru previziuni de alunecări în zone cu activitate episodică și ce limitări practice (precizie, cost, condiții meteo) ar trebui cunoscute înainte de a le folosi în planificare locală?
si tare, mi se pare fain ca folosesc drone — LiDAR face modele 3D la rezolutie centimetrica, GPR poate patrunde pana la cativa metri in functie de frecventa si conductivitatea solului, magnetometrele scot anomalii legate de structuri/depuneri feromagnetice, iar camerele termice + senzorii de gaze pot identifica scurgeri de metan sau CO2; toate astea pot fi integrate in GIS si modele (inclusiv ML) pt harti de risc si monitorizare in timp real. plus: dronele reduc riscul pt cercetatori si ajuta in zone inaccesibile. daaa, fain proiect, dar conteaza cum vor publica/folosi datele pt planificare locala si preventie, nu doar pt poza. 😊🚁🌋📡🤔