Consumul sporit de alimente ultraprocesate legat de un risc mai mare de adenoame intestinale, studiu Jama Oncology

O știre despre alimentele ultraprocesate care vine din Statele Unite și care ar trebui să ne facă să reflectăm: un studiu amplu indică faptul că femeile sub 50 de ani care consumă frecvent astfel de produse au un risc mai mare de a dezvolta polipi intestinali. E o temă recurentă: ce efect are alimentația modernă asupra corpului nostru, de la epoca conservelor și a mâncării gata pregătite până la pachetele de azi cu ingrediente greu de pronunțat?

Alimentele ultraprocesate sunt produsele industriale pregătite pentru consum imediat, cu durată lungă de valabilitate și costuri reduse. De regulă conțin puține ingrediente naturale și sunt bogate în grăsimi saturate, zahăr, sare și aditivi. În jurul acestui concept există controverse, unii pun la îndoială includerea unor alimente în această categorie, însă literatura științifică a legat deja consumul ridicat de UPF-uri de probleme precum bolile cardiovasculare sau mortalitatea precoce. Noul studiu adaugă încă o piesă: o asociere între UPF-uri și polipii intestinali la vârste mai tinere.

Cercetarea, publicată în Jama Oncology, utilizează date din Nurses’ Health Study II, un proiect început în 1989 care a urmărit pe parcursul mai multor decenii un eșantion vast de asistente medicale. Echipa, condusă de dr. Andrew Chan de la Massachusetts General Hospital, a analizat informațiile a peste 29.000 de femei născute între 1947 și 1964. Participantele au completat chestionare alimentare la fiecare patru ani și au făcut cel puțin o colonoscopie, iar niciuna nu avea antecedente de cancer, boli inflamatorii intestinale sau polipi anteriori. Până în 2015, când toate au împlinit 50 de ani, cercetătorii au identificat peste 1.000 de cazuri de adenoame convenționale cu debut precoce și alte 1.598 de cazuri de polipi serrated.

Femeile au fost împărțite în cinci categorii în funcție de numărul de porții de UPF consumate zilnic. Grupul cu cel mai mic consum mânca, în medie, 3, 3 porții pe zi; cel cu cel mai mare consum aproape 10 porții pe zi. Rezultatul: femeile din categoria cu cel mai mare aport aveau un risc cu 45% mai mare de a dezvolta adenoame convenționale, principalii precursori ai cancerului colorectal. Cercetătorii au ajustat analizele pentru factori care pot influența rezultatele, fumat, indice de masă corporală, activitate fizică, și au observat că aceeași asociere nu s-a manifestat pentru polipii serrated, care au mecanisme diferite.

Studiul prezintă limitări importante. Definirea și clasificarea produselor ultraprocesate poate fi ambiguă; datele se bazează pe autodeclarări alimentare, deci depind de memorie; și studiul nu stabilește cauzalitate sau transformarea polipilor în cancer. Totuși, autorii menționează mecanisme biologice plauzibile: UPF-urile sunt asociate cu obezitatea, diabetul și alte tulburări metabolice care pot crește riscul de cancer colorectal, pot provoca inflamație cronică sau pot modifica microbiomul intestinal. Dr. Chan afirmă că efectele ar putea fi similare și la bărbați, dar sunt necesare cercetări suplimentare. El subliniază că mesajul nu este unul alarmist: consumul ocazional de produse ultraprocesate nu înseamnă automat apariția cancerului, însă datele aduc context unei probleme mai ample.

Reacțiile din afara echipei de cercetare sunt, în general, receptive. Fiona Osgun de la Cancer Research UK apreciază că studiul oferă informații utile despre modul în care alimentația poate influența modificările precoce din intestin și recomandă privirea dietei în ansamblu, nu judecarea pe baza unui singur aliment. Ea mai subliniază necesitatea unor politici publice care să faciliteze alegerea unei diete mai sănătoase.

Studiul deschide o discuție esențială: dieta modernă ar putea afecta sănătatea intestinală mult mai devreme decât ne-am aștepta. Pe lângă datele concrete, 29.000 de participante, peste 1.000 de adenoame convenționale identificate, creștere de 45% a riscului în grupul cu cel mai mare consum de UPF-uri, rămân întrebări despre care componente ale acestor produse contribuie la risc și cum pot aceste asocieri fi transformate în recomandări clare. Rigoarea științifică cere prudență: nu e vorba de panică, ci de înțelegerea mecanismelor și de ghidarea unor politici care să reducă expunerea la factori de risc prevenibili.

Jama Oncology, Nurses’ Health Study II, dr. Andrew Chan și cifra 45% rămân repere ale studiului și puncte de plecare pentru investigațiile viitoare. Te gândești să verifici etichetele sau să reduci porțiile de produse ultraprocesate din meniu după ce ai citit despre aceste rezultate?