Câteodată auzim că mintea și trupul sunt interconectate, de la filosofi până la cele mai recente cercetări medicale. Astăzi discutăm despre modul în care stresul ne poate afecta existența cotidiană și despre semnalele pe care corpul ni le transmite când nu ne permitem odihnă.
Stresul nu este doar un episod trecător; poate deveni o realitate zilnică care diminuează calitatea vieții. Psihologul Jeni Chiriac, invitată la emisiunea Sistemul Medikal de la Medika TV, atrage atenția că adesea uităm că avem dreptul la pauză. Nu trebuie să ne simțim vinovați când ne oprim din goană; a recunoaște nevoia de autoîngrijire este începutul. Ea subliniază că efectele stresului se acumulează progresiv și se manifestă pe planuri diferite: cognitiv, emoțional și fizic. Asta înseamnă că problemele se instalează treptat, uneori aproape fără să le observăm.
Mulți oameni trec prin anxietate sau depresie, iar pentru cei predispuși la tulburări psiho-emoționale aceste stări pot apărea mai des sau se pot intensifica. Specialiștii arată că sindromul de stres cronic afectează atât funcțiile mentale, cât și organismul. Un exemplu clar: menținerea unor niveluri crescute de cortizol pe termen lung, hormonul stresului, poate avea efecte grave. Jeni Chiriac explică că presiunea constantă la care supunem corpul se resimte la nivel cardiovascular și gastrointestinal, provocând probleme precum hiperaciditate, reflux, ulcer, boli autoimune și, în anumite cazuri, chiar afecțiuni oncologice. Pare dramatic? Poate, dar important este că efectele nu sunt doar figurative, corpul efectiv „plătește” pentru lipsa de odihnă.
Ce putem face? Primul lucru este să admitem că avem o problemă legată de stres. Cererea de ajutor nu e semn de slăbiciune; dimpotrivă, e o alegere pragmatică. Specialiștii recomandă consultarea unui terapeut sau a medicului de familie, în funcție de natura și severitatea simptomelor. Managementul stresului nu înseamnă doar câteva tehnici ocazionale de relaxare, ci și intervenții care să prevină efectele pe termen lung: evaluare profesională, strategii de organizare a timpului și a presiunii, modificări ale rutinei și, după caz, tratament adecvat.
Sistemul Medikal, pe canalul Medika TV, a adus în discuție aceste aspecte prin intervenția lui Jeni Chiriac, iar mesajul este clar: nu aștepta să ajungi „client de spital” ca să reacționezi. Recunoașterea problemelor emoționale, apelul la specialiști și adoptarea unor obiceiuri care diminuează presiunea zilnică sunt pași practici pe care îi putem face. În plus, fiind atenți la semnalele corpului, somn perturbat, dureri persistente, probleme digestive sau schimbări de dispoziție, putem interveni din timp.
Medika TV a contribuit la popularizarea acestor subiecte prin emisiuni dedicate sănătății, iar numele Jeni Chiriac rămâne legat de mesajele de prevenție și conștientizare. Când stresul devine un partener constant, atât inima, cât și stomacul pot semnala probleme; de aceea gestionarea stresului trebuie tratată ca o prioritate medicală și socială.
Jeni Chiriac a evidențiat legătura directă dintre stresul cronic și manifestările fizice precum hiperaciditate, reflux sau boli autoimune. Dacă ai observat astfel de simptome, consultarea unui medic de familie sau a unui terapeut este utilă. Îmbunătățirea calității vieții trece prin recunoaștere, sprijin profesional și ajustări practice în rutină. Te-ai gândit când ai luat ultima pauză cu adevărat?
Fii primul care comentează