La Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai a găzduit o întâlnire amplă a diasporei științifice românești, adunând aproape 1.000 de cercetători din țară și din străinătate la deschiderea evenimentului organizat împreună cu Uniunea Universităților Clujene. Inițiat de Ministerul Educației și Cercetării prin Autoritatea Națională pentru Cercetare și UEFISCDI și aflat sub înaltul patronaj al Președintelui României, evenimentul a reunit importante personaje din mediul academic, administrația locală și instituțiile naționale.
Gazda oficială a ceremoniei de deschidere a fost prof. univ. dr. Adrian Petrușel, rectorul interimar al UBB, după care participanții au urmărit un mesaj video al președintelui României. Au luat apoi cuvântul ministrul Daniel David, Alexandru Andrei, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Maria Forna, prefectul județului Cluj, Adrian Curaj, directorul UEFISCDI, iar din Republica Moldova a transmis un mesaj video ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun. Prezentările au subliniat legătura între experiența acumulată în mediile academice externe și necesitatea construirii unor mecanisme solide în țară, capabile să păstreze și să valorifice calitatea cercetării.
Ministrul Daniel David a vorbit din experiența sa în mediul academic românesc și internațional, afirmând că practicile de calitate se implementează dificil dacă nu există o arhitectură academică potrivită pentru ele. Pe baza implicării sale în crearea unor astfel de structuri la nivel de departament și universitate, el a expus direcția principală a reformei sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare: o fază de evaluare deja inițiată, urmată anul viitor de reorganizarea arhitecturii instituționale, cu obiectivul ca din toamna lui 2026 să funcționeze o structură modernă. Noua arhitectură este concepută să includă universități, institute ale academiilor, institute naționale și entități private, toate cu misiuni clar definite, coordonate și fără suprapuneri majore, pentru a integra bune practici științifice internaționale. Ministrul a făcut un apel explicit către diaspora, invitând cercetătorii români din străinătate să participe atât la evaluare, cât și la etapa ulterioară de construire.
De asemenea, ministrul a remarcat că reforma survine într-un an complicat pentru România, marcat de crize politice interne și dificultăți economico-financiare interconectate, în contextul unor tensiuni instituționale și conflicte internaționale. Numind acest an „anul Hidrei”, el a sugerat că astfel de contexte pot crea oportunități pentru reforme structurale, exprimând un ton optimist, dar realist, fără promisiuni exagerate.
Ulterior discursurilor oficiale au vorbit rectorii tuturor celor șase universități membre ale Uniunii Universităților Clujene, oferind perspective instituționale și angajamente pentru cooperare. Secțiunea culturală a evenimentului a inclus momente muzicale susținute de pianista Anca Silvestru, acompaniată de Geani Brad și Jeremie Brocard, precum și o reprezentație a grupului tradițional Icoane, condus de prof. univ. dr. Ioan Bocșa, aducând un contrapunct artistic și local întâlnirii academice.
Programul științific și academic continuă pe parcursul săptămânii, cu activități planificate până vineri, 7 noiembrie 2025, iar la evenimentul de închidere și-au anunțat prezența alte autorități naționale și locale, precum și Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Agenda îmbină schimburi profesionale, evaluări și dialoguri despre implementarea noilor mecanisme, iar prezența numeroșilor oameni de știință reflectă interesul real pentru readaptarea cadrului instituțional.
Reforma prezentată de ministrul Daniel David vizează, concret, reorganizarea așteptată de mulți: evaluări în curs, reașezarea arhitecturii anul viitor și funcționare modernă în toamna lui 2026, cu entități diferite (universități, institute ale academiilor, institute naționale, mediul privat) având misiuni clare și coordonate. Detaliile privind modul de evaluare a instituțiilor, criteriile sau colaborarea cu diaspora rămân aspecte esențiale de urmărit în lunile următoare. Implementarea practică a propunerilor prezentate la Cluj va fi decisivă pentru capacitatea cercetării românești de a atrage resurse și parteneriate internaționale.
Evenimentul a reconfirmat rolul universităților clujene ca hub regional pentru dialog științific și a transmis o invitație deschisă către diaspora să se implice în reforma sistemului de cercetare. În termeni practici, implicarea cercetătorilor din străinătate ar însemna: evaluări externe, transfer de bune practici, proiecte comune și, posibil, poziții de colaborare în noile structuri instituționale. Crearea unei arhitecturi coerente rămâne un test important pentru anii următori și pentru modul în care România va adopta standarde internaționale în cercetare.
Esența reformei se regăsește în date: evaluare lansată, reașezare în 2026 și funcționare din toamna lui 2026. Urmează detalii tehnice și implicarea efectivă a comunității științifice, inclusiv a celor din diaspora, pentru ca reorganizarea să nu rămână la nivel declarativ. Crezi că diaspora va răspunde așteptărilor și că reformele promise pot fi implementate în termenele propuse?
Fii primul care comentează