Când au loc percheziții și cine e vizat: ancheta DNA de la Iași a scos la iveală suspiciuni care leagă nume cunoscute din mediul afacerilor și din servicii, precum și intervenții asupra unei instituții de sănătate veterinară din Vaslui. În trecut, astfel de dosare cu influențe la nivel înalt amintesc de episoade de corupție care au afectat administrația publică în ultimele decenii, iar în prezent investigațiile continuă să dezvăluie rețele ce îmbină interese economice cu conexiuni politice sau administrative.
Direcția Națională Anticorupție, prin Serviciul Teritorial Iași, a demarat 23 de percheziții în București și în județele Iași, Dolj, Vaslui, Ilfov, Prahova, Hunedoara și Timiș. Ancheta îi vizează pe zece suspecți pentru fapte precum trafic de influență, șantaj, dare de mită și folosirea influenței ori a autorității pentru obținerea de foloase necuvenite, infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000. Investigațiile vor continua cu audieri la Serviciul Teritorial Iași al DNA.
Sursele judiciare menționează că între persoanele vizate se numără și omul de afaceri vasluian Fănel Bogoș, deja prezent în presă într-un dosar anterior care a atras atenția publică. Ancheta suspectează că Bogoș ar fi încercat, prin intermediari, să determine schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare (DSV) Vaslui. Ținta ar fi fost evitarea unor sancțiuni aplicate după ce ar fi comercializat cantități mari de pui infectați cu salmonela, acuzații grave care, dacă se confirmă, ar explica de ce ar fi căutat influență în cadrul instituției.
Sursele mai notează implicarea unor foști ofițeri din serviciile secrete și a unor foști procurori, identificați în unele dosare ca persoane care facilitau sau protejau activitățile unor grupuri cu interese economice. Astfel de legături între sectorul privat, servicii și sistemul judiciar sunt elemente des întâlnite în investigațiile privind corupția de amploare.
Un nume recurent în peisaj este Cristian Bălan, omul de afaceri asociat dosarului denumit de presă „Mitei de 22 de milioane de euro pentru duty-free-uri”. În acel caz instrumentat de DNA în 2023 au fost vizați, printre alții, fostul director al Companiei Naționale Aeroporturi București, Alexandru Ivan, și acționari ai firmelor care administrau spațiile comerciale duty-free. Conform denunțătorului Hardan Saadeh, director general la SC DNATA Catering SRL, o sumă inițială de 1, 2 milioane euro ar fi fost cerută de Bălan și Ivan pentru a valorifica relațiile lor la CNAB și la minister, în vederea prelungirii contractelor de închiriere pentru magazinele duty-free care expirau la 31.12.2022. Ancheta a ridicat însă mize financiare mult mai mari, sume circulate în acel mediu ajungând până la 22 de milioane de euro.
În urma acelui proces, pe 17 februarie 2025, Tribunalul București l-a condamnat pe Cristian Bălan la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare, iar instanța i-a impus și obligația de a presta muncă în beneficiul comunității. Această sentință face parte din contextul mai larg care explică prezența numelui său în investigațiile curente.
Ancheta actuală urmărește modul în care au fost folosite relațiile și influența pentru a obține avantaje comerciale sau pentru a bloca sancțiuni instituționale. Procurorii analizează probe, legături între persoane și fluxuri financiare, precum și rolul intermediarilor care au conexiuni atât în mediul privat, cât și în structuri cu influență publică. Perchezițiile desfășurate în mai multe județe indică o anchetă cu ramificații extinse, nu doar o acțiune punctuală.
Concluzie: numele Cristian Bălan, cifra de 22 de milioane și sentința din 17 februarie 2025 rămân repere ale investigațiilor recente. Anchetele DNA evidențiază din nou modul în care pot converge interesele private, presiunile instituționale și persoanele cu legături în servicii pentru a influența decizii administrative sau comerciale. Exemple concrete, dosarul duty-free, suspiciunile privind DSV Vaslui și perchezițiile din șapte județe, conturează un portret al mecanismelor pe care anchetatorii încearcă să le demonteze. Ce credeți că ar trebui făcut pentru a reduce astfel de influențe în instituțiile publice?
Fii primul care comentează