Lukoil își cesionează activele externe, printre care se numără și operațiunile din România: rafinăria Petrotel din Ploiești și o rețea de peste 300 de benzinării. Anunțul apare în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei și al unei presiuni recente venite din partea SUA, care a accelerat deciziile companiei. Tranzacția pare deja lansată: Gunvor Group, un trader global de materii prime cu sediul în Europa, a depus o ofertă pentru activele Lukoil, transformând subiectul într-o problemă de interes public și economic pentru România.
Istoria rafinăriei Petrotel nu e una recentă: instalațiile învechite și necesitatea unor investiții semnificative au făcut din aceasta o potențială candidat la vânzare de aproape un deceniu. Acest lucru explică lipsa unui interes larg din partea investitorilor, iar retragerea forțată sub presiunea sancțiunilor adaugă o dimensiune de urgență și sensibilitate. Gunvor apare ca ofertant, dar numele său provoacă controverse: analiștii menționează legături ale firmei cu persoane apropiate puterii de la Moscova, ceea ce complică aprobarea tranzacției din punct de vedere politic și de reglementare.
Pe plan intern, experții dezbat ce măsuri ar putea lua statul român pentru a-și proteja interesele. Un scenariu propus de unii analiști este conversia datoriilor Lukoil către stat în acțiuni, urmată de o vânzare ulterioară la bursă sau o ofertă către fondurile de pensii. Raționamentul e simplu: dacă Lukoil are creanțe față de buget, în 2024 estimate la aproape 1, 5 miliarde lei, statul ar putea prelua aceste creanțe și transforma situația într-o oportunitate de a controla temporar activele sau de a obține mai multă vizibilitate asupra viitorului proprietar. Autoritățile implicate în avizarea unor astfel de tranzacții sunt multiple, inclusiv CSAT, iar precedentul supravegherii operațiunilor sensibile arată că astfel de tranzacții pot trece prin verificări stricte.
Există și preocupări strategice legate de securitatea aprovizionării cu carburanți. Petrotel contribuie la oferta internă, iar o oprire bruscă a rafinăriei ar crește dependența de importuri. Un punct esențial menționat de analiști privește însă regiunea: rafinăria din Burgas, Bulgaria, furnizează mult diesel pentru piața regională. Dacă acea rafinărie ar înceta activitatea, efectele s-ar resimți similar cu o oprire majoră în România. Astfel, vulnerabilitățile sunt regionale, nu doar locale, făcând parte dintr-un flux de producție și distribuție la scară mai largă.
Impactul direct asupra economiei românești diferă în funcție de trei scenarii frecvent analizate de specialiști: continuitate, stagnare sau închidere/închidere parțială. În varianta cea mai favorabilă, noul proprietar își menține operațiunile la capacitate normală, asigurând continuitatea aprovizionării, păstrarea încasărilor din TVA și accize și protejarea locurilor de muncă. Petrotel a raportat în 2023 un profit modest, în jur de 62 milioane lei, ceea ce, la cota de impozitare, se traduce prin mai puțin de 10 milioane lei impozit pe profit; rețeaua de benzinării era pe pierdere în 2024. Un investitor eficient ar putea crește marja rafinăriei, sporind astfel contribuția fiscală pe termen mediu.
Într-un scenariu intermediar, de tranziție sau stagnare, activitatea ar putea scădea temporar, iar impozitul pe profit ar suferi, deși încasările din TVA și accize rămân, în mare parte, protejate deoarece sunt legate de volum. Pe scurt, statul ar resimți un disconfort temporar, dar impactul major ar fi limitat dacă importurile pot compensa reducerea producției interne.
Cel mai nefavorabil scenariu presupune închiderea rafinăriei: consecințe sociale semnificative prin pierderea a mii de locuri de muncă, scăderea impozitelor pe salarii și contribuții și efecte negative în lanț asupra furnizorilor locali. Pierderea contribuțiilor sociale și a taxelor locale ar putea depăși cu ușurință impozitul pe profit pe care Petrotel îl aducea statului. De asemenea, o închidere pe termen lung ar eroda baza de impozitare și ar spori dependența de importuri, cu posibile presiuni asupra prețurilor la pompă.
O altă fațetă a riscului este profilul cumpărătorului. Gunvor este un actor important în tradingul global de țiței, dar istoricul său de legături cu oligarhi ruși ridică semne de întrebare pentru autoritățile occidentale și române. Aprobarea tranzacției va include evaluări privind respectarea sancțiunilor și riscul ca activele să fie folosite pentru a ocoli reglementările. Pe plan fiscal, orice perioadă de tranziție poate genera blocaje temporare în fluxurile către buget dacă apar opriri de producție sau dificultăți în procesul de predare-primire.
Pe plan social și local, miza este clară: menținerea locurilor de muncă din Ploiești și a furnizorilor locali. Un investitor dispus să modernizeze instalațiile ar putea transforma o rafinărie învechită într-un activ competitiv, aducând beneficii fiscale și stabilitate. În schimb, o vânzare rapidă la preț redus, forțată de sancțiuni, poate conduce la reduceri drastice de costuri sau la revânzări ulterioare care nu servesc interesul pe termen lung al regiunii.
Datele concrete rămân relevante: aproape 1, 5 miliarde lei creanțe estimate în 2024, profitul rafinăriei de aproximativ 62 milioane lei în 2023, o rețea de peste 300 de benzinării și pierderile din retail raportate în 2024. Aceste cifre conturează tabloul financiar al unei tranzacții cu miză mare pentru buget și comunitățile locale.
CSAT și alte autorități vor avea un rol central în avizare, iar experiența unor tranzacții sensibile anterioare arată că astfel de mutări pot fi evaluate și filtrate la nivel politic și de securitate națională. Mai mult, mecanisme precum conversia datoriilor în acțiuni sau listarea pe bursă sunt instrumente pe care statul le poate folosi pentru a-și proteja interesele financiare.
Prezența lui Gunvor ca ofertant introduce și o componentă geopolitică: nu este doar o operațiune economică, ci și o mișcare cu implicații reputaționale și de reglementare. Vorbim despre active strategice, despre fluxuri de carburanți care influențează piața internă și regională și despre un context mai larg de sancțiuni și presiuni diplomatice.
Petrotel, Gunvor, suma de aproape 1, 5 miliarde lei și cele peste 300 de benzinării rămân elementele esențiale ale acestui dosar. Transformarea creanțelor într-un pachet de acțiuni sau o ofertă publică ar putea oferi statului pârghii pentru control temporar sau valorificare pe bursă. Dacă tranzacția se desfășoară astfel încât să asigure continuitatea operațiunilor, impactul fiscal și social va fi redus; dacă nu, costurile sociale și economice se vor resimți rapid în Ploiești și în buget. Ce opțiune ar prefera publicul: stabilitate imediată printr-un investitor bine capitalizat sau o abordare în care statul are un rol activ în restructurare și vânzare ulterioară?
Fii primul care comentează