Mâncarea pe care o consumăm zi de zi poartă o istorie îndelungată: de la practicile agricole tradiționale până la chimia modernă aplicată protecției culturilor, suntem în mod constant expuși la reziduuri rezultate din tratamentele aplicate plantelor. Raportul recent al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și alte cercetări arată cât de des și în ce mod ajung aceste substanțe pe mesele noastre, iar implicațiile asupra sănătății sunt tot mai dezbătute.
Potrivit datelor oficiale, doar 28% dintre fructele și legumele comercializate în Europa conțineau urme de pesticide în limite acceptate, în timp ce 2% au depășit pragurile legale, iar 1% nu respectau standardele. Aceste procente pot părea reduse, dar situația este mai complexă: unele produse care trec testele conțin simultan mai multe substanțe. Un măr, de exemplu, poate fi tratat cu până la 36 de substanțe chimice pe parcursul ciclului său, iar când ajunge la consumator conține în medie șase dintre ele, explică Xavier Coumoul, toxicolog la Inserm. De-a lungul ultimelor decenii, procentul produselor cu reziduuri detectabile nu s-a modificat semnificativ, însă numărul eșantioanelor care includ mai mult de o substanță activă s-a dublat, semnalează asociația Générations Futures.
Ce înseamnă acest lucru pentru sănătate? Studiile evidențiază conexiuni îngrijorătoare: o cercetare din 2021 realizată de Inserm a identificat o corelație între expunerea în timpul sarcinii și în primii ani de viață și apariția anumitor forme de cancer, observație confirmată recent și în Statele Unite. Expunerea maternă la insecticide organofosforice, folosite anterior, și la piretroizi a fost legată de tulburări de dezvoltare neuropsihologică și motorie la copii. De asemenea, expunerea la glifosat a fost asociată cu un risc mai mare de limfom non-Hodgkin în rândul fermierilor; glifosatul a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului ca probabil cancerigen. Pentru unele fungicide, dovezile epidemiologice sunt insuficiente pentru a formula concluzii clare despre efectele asupra lucrătorilor agricoli sau a populației generale. Iar acetamipridul, un neonicotinoid folosit pentru combaterea dăunătorilor, a generat îngrijorare în 2024 când EFSA a menționat incertitudini privind posibile efecte neurotoxice asupra dezvoltării cerebrale a fătului și a recomandat reducerea dozei zilnice admisibile.
Un alt element esențial este ceea ce oamenii de știință numesc efectul „cocktail”: combinarea zecilor sau sutelor de substanțe care, luate individual, pot părea inofensive, dar împreună pot provoca reacții neașteptate. La pesticidele clasice se adaugă acum și alți poluanți omniprezenți, precum PFAS-urile și microplasticele, ale căror efecte asupra sănătății sunt tot mai bine documentate. Acest cumul impune o abordare mai amplă în evaluarea riscurilor: nu doar fiecare substanță în parte, ci interacțiunile dintre ele și impactul lor pe termen lung, în special asupra copiilor și femeilor însărcinate.
Ce se poate face concret? Alegerea produselor ecologice reduce, în general, expunerea la reziduuri de pesticide: produsele bio conțin, în medie, mai puține astfel de urme. Totuși, cercetările sugerează că beneficiile consumului sporit de fructe și legume rămân net superioare față de riscurile asociate reziduurilor: o dietă bogată în fructe și legume pare să ofere un efect protector mai puternic decât impactul negativ al pesticidelor detectabile. Aceasta nu elimină întrebările legitime: cât ar câștiga sănătatea publică dacă produsele ar fi cultivate fără niciun contaminant chimic? Și care sunt măsurile de reglementare, monitorizare și practici agricole durabile necesare pentru a reduce expunerea la nivelul populației?
Raportul EFSA, studiile Inserm și observațiile asociațiilor de mediu scot la iveală două lucruri clare: utilizarea pesticidelor rămâne largă și monitorizarea trebuie ajustată pentru a reflecta realitatea combinațiilor de substanțe. Politicile publice, practicile agricole și alegerile individuale legate de alimentație constituie părți ale soluției. Avem nume și date concrete: EFSA, Inserm, glifosat, acetamiprid, cifrele de 28%, 2% și 1%, acestea indică direcțiile pentru dezbateri și intervenții. Ce fel de schimbări crezi că ar fi cele mai eficiente: reguli mai stricte pentru substanțele individuale sau evaluări care să ia în considerare sistematic efectele combinate?
Fii primul care comentează