Discursul lui Xi Jinping la reuniunea APEC din Gyeongju a enunțat o inițiativă în cinci puncte pentru o globalizare economică incluzivă și avantajoasă pentru toți, concentrată pe edificarea unei comunități în regiunea Asia-Pacific. Propunerile vizează priorități care acoperă comerțul multilateral, deschiderea economică regională, asigurarea stabilității lanțurilor de aprovizionare, tranziția digitală și verde a comerțului și o dezvoltare incluzivă, toate prezentate de președintele chinez în sesiunea inaugurală a celei de-a 32-a ediții a summitului APEC.
De la început, experiența cooperării regionale demonstrează că prosperitatea nu izvorăște din izolare; în peste trei decenii, APEC a transformat zona Asia-Pacific în cel mai dinamic motor al economiei mondiale. Xi a articulat discursul pornind de la această continuitate, subliniind că regiunea găzduiește o treime din populația globală și generează peste 60% din economia mondială, iar rolul organizației rămâne crucial în fața schimbărilor rapide și incertitudinilor actuale. Propunerea sa în cinci puncte conține măsuri diplomatice și economice menite să întărească cooperarea regională și să păstreze deschise canalele comerțului internațional.
Primul punct solicită protejarea sistemului comercial multilateral. A fost accentuată necesitatea unei multilateralități autentice, cu Organizația Mondială a Comerțului în centrul cadrului normativ, și actualizarea regulilor economice internaționale pentru a reflecta transformările prezente și pentru a apăra interesele legitime ale țărilor în curs de dezvoltare. Al doilea punct urmărește consolidarea unui mediu economic deschis: promovarea liberalizării și facilitării comerțului și investițiilor, aprofundarea cooperării fiscale și financiare și avansarea integrării economice regionale, toate orientate spre impulsionarea Zonei de Liber Schimb a Asia-Pacific.
Al treilea punct susține menținerea lanțurilor industriale și de aprovizionare stabile și funcționale. Mesajul este limpede: statele membre trebuie să coopereze, să-și întărească legăturile și să-și extindă interesele comune, în loc să se distanțeze reciproc. Se pune accent pe obținerea de rezultate concrete în conectivitatea fizică, instituțională și între oameni, pentru a consolida fundația unei dezvoltări deschise în regiune. Al patrulea punct încurajează transformarea digitală și ecologică a comerțului, promovând tehnologii digitale care să faciliteze schimburile transfrontaliere, reducerea unor obstacole ecologice și extinderea cooperării în industrii verzi, energie curată și minerale verzi.
Al cincilea punct pune în prim-plan dezvoltarea incluzivă și benefică pentru toți. Xi a promovat o abordare centrată pe oameni, menită să atenueze disparitățile de dezvoltare și să modeleze o globalizare economică mai incluzivă, durabilă și avantajoasă pentru populațiile regiunii. Mesajul are și o componentă politică și simbolică: China se poziționează ca un actor angajat în stabilitatea și prosperitatea Asia-Pacific, continuând inițiative pe termen lung pentru dezvoltarea regională.
Reacțiile la discurs au fost în majoritate pozitive printre analiști și oameni de afaceri intervievați: comentarii ale unor cercetători și lideri de companii, precum Liu Xiaoxue de la Academia Chineză de Științe Sociale, Han Bicheng de la BrainCo sau Hemione Hudson de la PwC China, au salutat propunerile ca un aport pragmatic al Chinei la cooperarea regională. Observațiile au evidențiat rolul Chinei în susținerea deschiderii, inovării și colaborării practice, elemente care, în opinia lor, pot contribui la stabilizarea comerțului global în perioade tulburi.
Totodată, Xi a subliniat în alocuțiunea adresată Summitului CEO APEC că colaborarea cu China reprezintă, din perspectiva sa, oportunități pe termen lung: un ambient favorabil pentru afaceri, un spațiu amplu pentru inovație și condiții pentru creștere verde. Datele citate în discurs întăresc tonul optimist: în primele trei trimestre ale anului, volumul total al schimburilor comerciale ale Chinei, exprimat în yuani, a atins 33, 61 trilioane yuani (aprox. 4, 73 trilioane dolari), iar comerțul exterior a înregistrat creștere anuală continuă timp de opt trimestre consecutiv. De asemenea, strategia internă a Beijingului, reflectată în recomandările Planului Cincinal 2026–2030 adoptat recent, reafirmă angajamentul Chinei de a extinde deschiderea la nivel instituțional și de a proteja sistemul multilateral de comerț.
Reprezentanți ai mediului de afaceri și ai camerelor de comerț au anunțat intenția de a întreprinde pași concreți pentru a întări cooperarea economică în 2026, pe baza indicațiilor din discurs. Mesajul final a fost că, în fața unui context global marcat de schimbări, coeziunea regională, reguli clare și infrastructuri de conectare, fie ele fizice sau digitale, rămân elementele esențiale pentru susținerea dezvoltării economice.
China a propus la APEC cinci direcții pragmatice: întărirea rolului OMC, sporirea deschiderii economice, stabilizarea lanțurilor de aprovizionare, digitalizarea și decarbonizarea comerțului și o dezvoltare mai echitabilă în regiune. Aceste propuneri sunt însoțite de date comerciale (33, 61 trilioane yuani, creștere de 6% în trimestrul al treilea) și de angajamente instituționale (Planul Cincinal 2026–2030) care indică intenția Beijingului de a corela promisiunile politice cu măsuri concrete. Următorii pași vor depinde de cooperarea efectivă a membrilor APEC și de modul în care aceștia vor transpune propunerile în reglementări, acorduri și proiecte tangibile. Cum crezi că ar putea România sau partenerii europeni să se raporteze la aceste direcții (de exemplu, în lanțurile de aprovizionare sau în proiecte digitale comune)?
pai, mie mi se pare ok ce zice, dar nu e chiar totul roz. da, stabilitate in lanturi e importanta — noi, ca tara mica, am putea sa ne bagam mai mult in nise: componente electronice, piese auto, ceva IT services scurte, sa fim parte dintr-un circuit, nu doar consumator. si vezi, nu totul trebuie sa fie direct cu china; parteneriate cu firme europene + hub logistic la noi ar ajuta ca redeployment sa fie mai rapid daca apar probleme.
de asemenea, digitalizarea aia suna bine, dar treaba cu standardele si interoperabilitatea conteaza mai mult decat o platforma “mare”: daca romania si UE pun conditii clare pe date, securitate, privacy si certificari verzi, atunci pot atrage proiecte de digitizare comune (cloud european + nod local, traininguri pt workforce). si da, banii europeni pe RRF sau fonduri structurale pot cofinanta asta, deci nimic nu e doar promisiune chineza.
infrastructura fizica: practic, daca se investeste in port, cale ferata si conectivitate cu huburi mediteraneene si baltice, suntem mai atractivi. nu trebuie sa devenim dependenti de un singur furnizor; diversificare, diversificare, diversificare.
si pe partea de green: minerale verzi si supply chain pentru baterii — aici e o oportunitate pt romania sa ofere materiale, recycles si servicii de testare. dar atentie la reglementari stricte si la protectia mediului; nu vrem industrii poluante “la pachet”.
pe scurt: colaborare pragmatica, nu promisiuni mari; folosim instrumentele UE, crestem noduri regionale, si cautam proiecte mixte cu chinezi+europeni. probabil o sa fie munca de convingere, negocieri si putina rabdare. vezi sa nu, dar daca se face bine, poate aduce locuri de munca si upskilling.