Pe măsură ce tehnologia și cadrul legislativ se intersectează din ce în ce mai frecvent, dezbaterile privind rolul inteligenței artificiale în domeniul juridic devin inevitabile. La Forumul People Empowering Business organizat de The Diplomat-Bucharest, Lidia Zărnescu, Managing Associate la Kinstellar, a subliniat de ce, cel puțin deocamdată, avocații nu cred că IA va înlocui expertiza umană în drept, dar a avertizat că folosirea acestor instrumente necesită prudență și verificări riguroase.
Zărnescu a menționat că anumite documente pot fi generate de sisteme de inteligență artificială, însă acestea nu sunt actualizate permanent și nu respectă întotdeauna normele legale în vigoare. Într-un sistem legislativ care lasă loc interpretărilor diverse și în care instanțele pot emite hotărâri diferite, este indispensabilă asistența juridică la redactare și implementare pentru a evita riscuri neprevăzute. Din punctul ei de vedere, activitatea juridică nu este un produs perisabil ce poate fi complet automatizat; prezența directivelor europene, a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a convențiilor Organizației Internaționale a Muncii impune o abordare profesionistă și bine informată.
Referitor la sănătatea mintală la locul de muncă, Zărnescu a semnalat creșterea numărului de cazuri legate de stres și burnout. Mulți angajați ajung să simtă că și-au pierdut locul în societate, iar angajatorii trebuie să găsească măsuri adecvate. Burnout-ul și stresul sunt justificate încadrate ca forme de hărțuire la locul de muncă, iar angajatorul are obligația de a demara o anchetă internă; absența unei astfel de investigații poate atrage răspundere pentru daune în eventuale litigii. Ancheta trebuie să fie imparțială și detaliată, iar în baza concluziilor angajatorul trebuie să adopte măsurile necesare.
În actuala eră digitală, responsabilitatea angajatorului față de sănătatea mentală a salariaților este reglementată de legislația muncii. Stresul este recunoscut ca risc psihosocial, ceea ce obligă firmele să implementeze politici clare pentru prevenirea și combaterea acestuia: investigații interne, politici anti-hărțuire și anti-burnout, reguli privind utilizarea IA la locul de muncă, precum și programe de instruire. Informarea și formarea angajaților rămân esențiale pentru prevenție și pentru gestionarea adecvată a situațiilor problematice.
Intervenția Lidiei Zărnescu evidențiază două idei esențiale: tehnologia poate susține activitatea juridică, dar nu o poate înlocui când legislația este ambiguă, iar angajatorii au responsabilități clare privind sănătatea psihică a angajaților. Exemple concrete aduse în cadrul forumului: directive europene, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, convențiile OIM, precum și recomandarea adoptării unor politici interne și desfășurării unor anchete complexe pentru a preveni riscurile asociate stresului și burnout-ului. Întrebare pentru cititori: ce măsuri practice considerați că ar trebui implementate de companiile din România pentru a preveni stresul și burnout-ul la locul de muncă?
Fii primul care comentează