Barbara Massing a preluat conducerea Deutsche Welle la 1 octombrie, devenind prima femeie aflată la conducerea radioteleviziunii publice germane pentru străinătate. Ea vorbește despre intenția de a spori vizibilitatea DW în Europa Centrală și de Est, în lumea arabă și în zone unde libertatea de exprimare este restricționată, despre combaterea dezinformării, pe care o numește „război informațional”, despre digitalizare și parteneriate internaționale, precum și despre probleme interne legate de cultura organizațională și protecția jurnaliștilor.
Schimbarea la vârf are și o semnificație simbolică: pentru Massing reprezintă o responsabilitate profesională, dar pentru unele colege a fost un semnal important că posturile înalte sunt accesibile femeilor. Ea își dorește ca astfel de exemple să ofere vizibilitate pentru tinere și să arate ce este posibil. Cunoaște bine instituția, după o lungă activitate în structurile administrative ale DW, iar acum vrea să se concentreze pe direcții clare. Prioritară rămâne consolidarea acoperirii europene, cu o atenție specială pentru limbile și piețele din Europa Centrală și de Est. În contextul agresiunii ruse în Ucraina, spune ea, Deutsche Welle joacă un rol esențial în a aduce în discuție perspectiva europeană și germană acolo unde alții nu o fac suficient.
Digitalizarea și folosirea inteligenței artificiale sunt printre priorități, la fel ca întărirea parteneriatelor strategice cu radiodifuzorii occidentali, exemplificat prin cooperarea cu France Médias Monde. Massing subliniază credibilitatea: în opinia sa, aceasta este cel mai de preț bun al postului. DW oferă diversitate de opinii pe platformele sale și dorește să contribuie la protejarea libertății presei și a expresiei în cadrul legislației germane. Observație interesantă: în ultimii ani DW a înregistrat creștere și în Statele Unite, o țară marcată de polarizare, unde publicul apreciază încă pluralismul opiniilor.
Pe tema pluralității, Massing insistă că platforma trebuie să includă și voci care sprijină politicieni sau poziții controversate, pentru a reflecta întregul spectru de opinii. În privința libertăților de exprimare și a posibilelor restricții în SUA, ea afirmă că nu există limitări în accesul editorial; DW face parte din White House Foreign Correspondents’ Pool și are posibilitatea de a adresa întrebări administrației americane. Totuși, având în vedere disputele legate de vizele de muncă pentru jurnaliști, atenționează că este importantă cooperarea cu alte instituții media pentru rezolvarea acestor probleme.
În țările unde DW este blocată sau cenzurată, organizația utilizează mijloace tehnice pentru a ocoli restricțiile. Publicul accesează conținutul prin VPN-uri criptate, proxy-uri, Tor sau aplicații precum Psiphon; se lucrează și la o aplicație simplificată care să reducă consumul de date. Aceste măsuri dau rezultate: în Rusia, de exemplu, traficul a crescut, chiar dacă astfel de operațiuni pot atrage atacuri cibernetice. Deutsche Welle investește din timp și constant în securitate cibernetică și își protejează jurnaliștii aflați pe teren, în zone de conflict sau criză.
Regiunile vizate pentru extindere includ Europa Centrală și de Est, lumea arabă, unde planurile prevăd și un birou la Damasc pentru a relata de la fața locului în arabă, dar din perspectiva germană, , Africa și Asia, în special India și Pakistan. Pentru audiențele regionale se dezvoltă oferte în limbi precum urdu, hindi, bengali sau tamil. Pe partea de rețele sociale, DW a fost prezentă timpuriu pe TikTok, Instagram, Telegram și alte platforme, pentru a oferi informații verificabile acolo unde tinerii consumă știri; menținerea prezenței pe aceste canale este considerată esențială pentru relevanță.
Massing sprijină reglementarea platformelor digitale: ele funcționează ca porți de acces la informație și au un impact major asupra societății. De aceea, sunt necesare reguli mai stricte, precum Digital Services Act, responsabilitate pentru algoritmi și protecții pentru drepturile de autor care să susțină modelele de business ale creatorilor de conținut. Toți actorii media, publici și privați, afirmă ea, trebuie să coopereze pentru a-și proteja interesele comune.
Finanțarea provine din bugetul de stat; pentru 2025 sunt estimati circa 425 de milioane de euro. Massing explică că independența editorială este garantată institutional: deciziile de program sunt luate de Rundfunkrat, nu direct de politică. Totuși, stabilitatea bugetară rămâne esențială pentru planificarea pe termen mediu; se elaborează scenarii pentru 2026–2029. Semnalele venite din coaliție și din partea ministrului culturii par favorabile, oferind un impuls, dar autonomia redacțională trebuie păstrată.
Referitor la controversele interne semnalate anterior, inclusiv acuzații de antisemitism în unele redacții, conducerea susține că s-a intervenit în profunzime asupra culturii organizaționale: codul de conduită a fost actualizat, a fost introdus managementul conflictelor și consolidată formarea în leadership. Rezultatele se regăsesc în sondaje interne, unde mulți angajați spun că se simt mai susținuți și mai bine ascultați. De asemenea, pentru chestiunile sensibile legate de Gaza s-a constituit, încă înainte de escaladarea din octombrie 2023, un grup de competență pentru antisemitism, viața evreiască, Israel și teritoriile palestiniene, care oferă consiliere și formare redacțiilor. Există și alte mecanisme interne de sprijin pentru colegii afectați.
Aspect practic: jurnaliștii Deutsche Welle nu dețin pașapoarte diplomatice; ei sunt jurnaliști independenți, iar rolul lor este să relateze critic, inclusiv despre guvernul german, ceea ce subliniază separația clară dintre diplomație și jurnalism.
Massing va evalua succesul prin percepția globală: dacă DW va fi recunoscută ca voce a libertății din Europa, dacă va extinde acoperirea în regiunile vizate și dacă publicul din Germania va înțelege mai bine rolul postului ca radiodifuziune externă germană.
Concluzie care leagă teme și conexiuni: Deutsche Welle, prin orientarea spre Europa Centrală și de Est, lumea arabă și prin investițiile în securitate cibernetică și platforme digitale, se poziționează nu doar ca furnizor de știri, ci și ca actor în competiția pentru atenție în „războiul informațional”. Bugetul de aproximativ 425 de milioane de euro pentru 2025, extinderea ofertelor în limbi regionale și cooperările cu instituții precum France Médias Monde sunt elemente concrete care susțin această strategie. În plus, decizia de a nu acorda pașapoarte diplomatice păstrează o delimitare clară între jurnalism și politică, iar măsurile împotriva cenzurii, VPN, Tor, Psiphon, aplicații cu consum redus de date, arată adaptarea mass-mediei publice la tactica digitală a regimurilor care restricționează informația. Problemele culturale interne și răspunsurile la ele arată că performanța editorială merge alături de sănătatea organizațională.
Credeți că Deutsche Welle va reuși să-și extindă influența în Europa Centrală și de Est și în lumea arabă fără a-și pierde independența editorială?
Fii primul care comentează