De ceva vreme, discuțiile despre cine decide ce serviciu de internet ajunge în apartamentele din clădirile cu mai mulți chiriași, proprietarul sau locatarul, au devenit tot mai intense. O lege recentă din California schimbă regulile locale, oferindu-le chiriașilor posibilitatea de a renunța la abonamentele colective impuse de proprietari; măsura vine după inițiative federale discutate în 2024 și abandonate în 2025.
Federal Communications Commission a propus în martie 2024 ca locatarii să aibă opțiunea de a nu folosi pachetele de internet plătite în masă de proprietari, argumentând că acest lucru ar stimula concurența între furnizori și ar face mai atractivă intrarea pe piață a altor companii în clădirile unde, până atunci, costurile erau prohibitive. Propunerea nu a fost adoptată: în ianuarie 2025, după numirea lui Brendan Carr la conducerea FCC, planul federal a fost respins. Astfel, legea californiană umple un vid creat de absența unei decizii federale.
Practica noii legi din California obligă proprietarii care oferă abonamente colective să permită chiriașilor să renunțe la acel serviciu. Dacă un proprietar nu pune la dispoziție opțiunea de opt-out, chiriașii pot scădea din chirie costul abonamentului la un furnizor terț de internet. Legea interzice, totodată, represaliile din partea proprietarilor împotriva celor care aleg să renunțe. Aceasta schimbă echilibrul puterii: până acum, contractele de tip bulk billing erau, în general, tolerate de FCC, cu excepția situațiilor în care acordul conferea unui furnizor acces exclusiv la clădire. În practică, însă, proprietarul poate în continuare să hotărască ce furnizori sunt acceptați în imobil, ceea ce poate face ca, de fapt, locatarii să aibă la dispoziție doar un singur operator.
Impactul concret al legii californiene ar putea avantaja alternative precum internetul fix wireless, care ar putea atrage abonați în clădirile unde până acum un singur furnizor cablat domina piața. Reacțiile din industrie nu au întârziat: California Broadband & Video Association a declarat pentru Sacramento Bee că este dezamăgită că guvernatorul Newsom a semnat legea, susținând că bulk billing a fost un instrument util pentru a oferi clasei mijlocii tarife reduse la internetul de mare viteză. Asociația a subliniat că va continua să furnizeze servicii de calitate la prețuri accesibile, în pofida schimbărilor legislative.
Legea ridică întrebări practice: cum vor fi calculate deducerile din chirie, ce dovezi vor trebui să prezinte chiriașii pentru a demonstra că plătesc un furnizor terț și cât de deschis va fi un proprietar la instalarea de echipamente alternative în clădire. De asemenea, deși legislația impune opțiunea de opt-out, nu elimină complet posibilitatea ca proprietarul să decidă ce furnizori permite fizic în imobil. Astfel, chiar având dreptul de a renunța la abonamentul colectiv, locatarii pot rămâne constrânși de infrastructura și de politicile proprietarilor.
Legea californiană reflectă o problemă centrală a accesului la comunicații: cine controlează infrastructura influențează, în practică, alegerile consumatorului. Pe de o parte, posibilitatea de a deduce din chirie costul unui abonament alternativ oferă o protecție directă pentru chiriași; pe de altă parte, restricțiile privind accesul fizic al altor furnizori rămân un impediment. Exemplul FCC, cu propunerea din 2024 respinsă în 2025, arată că reglementarea la nivel federal poate fi imprevizibilă, iar soluțiile locale pot interveni rapid acolo unde guvernul federal ezită. Numele lui Brendan Carr, propunerea inițială a fostei președinte FCC Jessica Rosenworcel și declarația California Broadband & Video Association apar ca repere concrete ale acestei dezbateri care îmbină politică, economie și tehnologie.
Textul legii și argumentele părților ne amintesc că accesul la internet rămâne o chestiune de reglementare, infrastructură și putere contractuală. Cum crezi că ar trebui echilibrate drepturile chiriașilor cu prerogativele proprietarilor în astfel de situații?
Fii primul care comentează