De peste 120 de ani, o rafinărie din Ploiești transformă țițeiul în produse specializate și păstrează vie o pagină semnificativă din istoria industriei petroliere românești. Vega, înființată în martie 1905, a evoluat odată cu tehnologia de-a lungul decadelor, de la procedeele pionierului Lazăr Edeleanu până la adaptările moderne care au transformat unitatea într-un producător de nișă pentru bitum și hexan.
Vega a fost construită pe un teren de aproximativ 40 de hectare la nord de Ploiești, aproape de calea ferată spre Vălenii de Munte, facilitând astfel transportul rapid al produselor către portul Constanța și piețele externe. În noiembrie 1905 rafinăria a început probe tehnologice cu o capacitate inițială de 200.000 de tone de țiței pe an, iar pe 13/26 februarie 1906 primele produse petroliere au părăsit poarta uzinei, inițial transportate chiar cu căruțe trase de boi, imagine ce pare astăzi curioasă, dar atunci reflecta realitatea industriei.
Printre fondatori s-au numărat personalități proeminente ale vremii, precum Titu Maiorescu, Dumitru Nenițescu și Otto Petersen, iar Grigore Antipa a fost auditor. În 1908, chimistul Lazăr Edeleanu s-a alăturat echipei și a pus la punct procedeul care îi poartă numele, folosit pentru obținerea benzinei prin tratarea kerosenului cu dioxid de sulf. Metoda implementată inițial în laboratoarele din Ploiești a fost ulterior adoptată de rafinării din întreaga lume, demonstrând impactul internațional al inovațiilor locale.
Istoria Vega poartă și urmele conflictelor: în cel de-al Doilea Război Mondial instalațiile au fost avariate de bombardamente, iar în curtea rafinăriei se mai văd încă zidurile antiaeriene cu urme de schijă, martori tăcuți ai acelei perioade. În era comunistă, Vega a funcționat integrat cu celelalte rafinării din țară și a atins un vârf de procesare între 1972 și 1980, depășind un milion de tone de materii prime anual, în majoritate țiței. Tot atunci rafinăria a fost, pentru o perioadă, aproape transformată în parc, salvarea venind din inventivitatea angajaților, un detaliu ce arată legătura puternică între comunitate și unitatea industrială.
După 1990, Vega a traversat perioade dificile și abia în 1999 a fost preluată de Rompetrol, ceea ce a adus investiții majore în anii 2000 și dezvoltarea unor instalații noi pentru produse dearomatizate și bitum modificat cu polimeri. Un val de modernizări a continuat din 2007 sub proprietate kazahă (KazMunayGas), cu upgrade-uri ale unor unități precum cele de hexan, bitum și distilare la vid. În 2018 rafinăria a depășit pentru prima dată după 1989 pragul de 400.000 de tone de materii prime procesate într-un an.
În prezent Vega nu mai funcționează ca rafinărie clasică de combustibili, ci ca unitate specializată: nu mai prelucrează țiței direct, ci utilizează materiale semi-finite furnizate de Petromidia Năvodari. Lucrând în sinergie cu Petromidia, Vega produce eco-solvenți, bitumuri speciale, combustibili de încălzire eco și alte produse dedicate precum white spirit și n-hexan. Această transformare a fost susținută de investiții de peste 45 de milioane de dolari în ultimele 15 ani, orientate spre creșterea capacității și modernizarea instalațiilor.
Pe zona de bitum, Vega este singurul producător din România. Fabrică bitum modificat cu polimeri, apreciat pentru rezistența la uzură, la variațiile de temperatură și pentru elasticitatea crescută; durata de viață a acestui tip de bitum este estimată cu circa 50% mai mare decât a altor sortimente și contribuie la reducerea zgomotului produs de traficul rutier. Întreaga producție de bitum merge pe piața internă, acoperind în jur de 20% din necesarul României; restul este importat din țări precum Turcia, Italia sau Austria. Vega produce bitum din 1930, cu o capacitate inițială modestă de 2.000–2.200 de tone pe lună, iar în ultimele două decenii a fabricat aproximativ 2, 3 milioane de tone, înregistrând un record de 122.629 de tone în 2020.
În ceea ce privește hexanul, Vega se remarcă ca singurul producător din România și unul dintre cei mai mari din sud-estul Europei, fiind totodată printre principalii producători europeni. Hexanul este utilizat în industria alimentară pentru extracția uleiurilor și în industria farmaceutică. Toate fabricile de ulei din România folosesc hexan produs la Vega, care acoperă integral cererea internă și exportă surplusuri. Unitățile de producție obțin hexan prin distilarea produselor rafinate furnizate de Petromidia, iar între 2005 și 2024 s-a produs peste 1, 1 milioane de tone de hexan, cu un maxim anual de 91.866 de tone în 2019, corelat cu majorarea aportului de materii prime de la Petromidia.
Pe segmentul solvenților eco, Vega a înregistrat volumul maxim în 2018, când a produs 43.530 de tone, iar în total aproape 600.000 de tone în ultimii 19 ani. Totalul producției de solvenți între 2005 și 2024 depășește 3, 8 milioane de tone, cu un vârf în 2019 de 272.185 tone. Per ansamblu, în cei 120 de ani de activitate, Vega a procesat mai mult de 42 de milioane de tone de materii prime, trecând de la o rafinărie clasică la un producător de nișă recunoscut la nivel european pentru anumite produse.
Vega este operată în prezent de Rompetrol Rafinare, care administrează și Petromidia Năvodari. Structura acționariatului e dominată de KMG International cu aproximativ 54, 63% (direct și indirect) și de statul român, prin Ministerul Energiei, cu 44, 7%. Colaborarea dintre cele două unități permite menținerea unei funcționări integrate, cu tehnologii și calitate îmbunătățite ale produselor petroliere destinate pieței.
120 de ani nu înseamnă doar longevitate: înseamnă adaptare la inovații precum procedeul Edeleanu, supraviețuirea bombardamentelor, reconversia din epoca comunistă și transformarea într-un hub de produse specializate precum bitumul modificat și hexanul. Vega arată cum o unitate relativ mică, prin investiții țintite și o strategie orientată spre nișă, poate rămâne relevantă într-o industrie extrem de schimbătoare. Crezi că rafinăriile mici, specializate, pot avea un viitor mai stabil decât marile complexe integrate în contextul tranziției energetice?
Fii primul care comentează