Vizita Ursulei von der Leyen la Belgrad scoate în evidență discrepanțele dintre angajamentele europene și realitățile politice ale Serbiei. Întâlnirile dintre președintele Comisiei Europene și Aleksandar Vučić au urmărit îndeaproape pașii pe care Belgradul trebuie să îi parcurgă pentru a se apropia de UE, iar istoricul relațiilor dintre Balcani și Bruxelles face ca fiecare discuție să fie urmărită cu interes, și adesea cu precauție.
Președinta Comisiei Europene i‑a spus miercuri lui Vučić că acum este momentul ca Serbia să ia decizii ferme privind aderarea la UE. Într‑o conferință de presă la Belgrad, parte a turneului ei în Balcanii de Vest, von der Leyen a subliniat că progresele solicitate vizează statul de drept, cadrul electoral și libertatea presei. A admis, însă, că asemenea reforme sunt dificile: cer răbdare, perseverență și implicarea tuturor actorilor din societate și din sfera politică. Mesajul a fost limpede, reformele merită efortul deoarece apropie Serbia de obiectivul aderării.
Un subiect delicat în discuții a fost alinierea Belgradului la sancțiunile împotriva Rusiei. Von der Leyen l‑a încurajat pe președinte să susțină măsurile europene, iar analiștii au observat că Serbia a refuzat constant să se alăture sancțiunilor privind energia și bunurile rusești. Dependența aproape totală de gazul rusesc explică mult din această reticență. Președinta Comisiei a afirmat că Serbia a atins 61% aliniere cu politica externă a UE, dar a subliniat necesitatea unor pași suplimentari pentru a întări încrederea reciprocă.
Contextul intern al Serbiei accentuează presiunile din partea Bruxellesului. Țara a solicitat aderarea în 2009, a obținut statutul de candidat în 2012, iar negocierile au început în 2013, însă evoluțiile interne au atras critici. Protestele declanșate de prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în noiembrie anul trecut, s‑au transformat într‑o nemulțumire amplă față de corupție, lipsa responsabilității și reculul democratic. Răspunsul autorităților a inclus intervenții dure ale poliției, ceea ce a amplificat îngrijorările legate de respectarea drepturilor și libertăților.
Reacțiile externe la vizită au fost diverse. Partidul Verde European a criticat dur vizita lui von der Leyen, considerând „profund regretabil” faptul că șefa Comisiei îl primește oficial pe Vučić fără rezerve evidente, în condițiile în care regimul ar reține ilegal studenți și membri ai opoziției și ar înăbuși protestele. De asemenea, la nivel transatlantic, Statele Unite au impus recent sancțiuni asupra Industriei Petrolieră din Serbia, NIS, din cauza proprietății majoritare de către compania rusă Gazprom Neft, semn că presiunile asupra Serbiei provin din multiple direcții.
Vučić a răspuns că Serbia se află într‑o situație complicată de la începutul crizei din Ucraina și se confruntă cu presiuni majore, reafirmând în același timp o poziție de neutralitate. Limbajul folosit de președinte a avut nuanțe apropiate de terminologia Kremlinului, lucru care a stârnit îngrijorări la Bruxelles și în rândul partenerilor occidentali.
Vizita von der Leyen la Belgrad reia în discuție teme esențiale: ritmul reformelor, condițiile de aderare, suveranitatea energetică și echilibrul dintre presiunile externe și dinamica internă. Negocierile nu sunt doar procedurale; ele vizează legitimitate politică, încredere reciprocă și stabilitate regională. Cazul Serbiei ilustrează cât de dificil este să îmbini dependențele energetice, interesele geopolitice și așteptările unui proces de aderare care impune standarde ridicate.
Serbia apare frecvent în dezbaterile despre aderare și sancțiuni. 61% aliniere la politica externă a UE reflectă un progres, dar nu rezolvă problema. Alegerea liderilor de la Belgrad în perioada următoare, reforme instituționale menite să accelereze integrarea sau păstrarea unor relații privilegiate cu Moscova în numele securității energetice, va influența ritmul și calitatea parcursului european. Care crezi că ar trebui să fie prioritățile Serbiei în următorii ani?
Fii primul care comentează