Karolina Krzyzak, o tânără de 27 de ani din Varșovia, a decedat singură într-o vilă din Bali după ce a urmat o dietă foarte strictă bazată aproape exclusiv pe fructe, iar povestea ei reaprinde discuțiile despre influența comunităților online care promovează regimuri alimentare extreme și despre pericolele tulburărilor alimentare netratate. Amintind oarecum de episoadele în care mișcările sănătății alternative au luat avânt în ultimii ani, cazul ei conectează tradiția dietelor ascetice cu prezentul dominat de rețele sociale și „guru” fără calificare medicală.
Pe 8 decembrie 2024, Karolina a ajuns aproape de miezul nopții la Sumberkima Hill, un resort privat din nordul insulei Bali. Rezervase o vilă cu piscină și ceruse expres ca mesele să îi fie aduse în cameră și să fie compuse exclusiv din fructe. Proprietarul, obișnuit cu solicitări pentru meniuri vegane sau detox, nu s-a alarmat la început. Ceea ce i-a șocat însă pe angajați a fost starea ei: extrem de slăbită, cu ochii înfundați și clavicula proeminentă; a fost nevoie ca un recepționer să o ducă în brațe până în cameră. Personalul a sugerat de mai multe ori apelarea la un medic, dar Karolina a refuzat categoric. Timp de câteva zile, angajații i-au adus doar fructele cerute; ea stătea izolată în cameră, abia se putea mișca și avea nevoie de ajutor chiar și pentru a se întoarce în pat.
La trei zile după sosirea ei, prietenii dintr-o comunitate frutariană au alertat hotelul pentru că nu mai răspundea la mesaje. Când au intrat în vilă, au găsit-o căzută pe podea, fără suflare, cu pielea cenușie și părul aproape alb. Murise privind acel peisaj tropical pe care îl visa de ani de zile. Pentru apropiați, deznodământul nu a fost complet neașteptat: Karolina se lupta cu tulburări alimentare încă din adolescență. La 15 ani scria pe Facebook că plânge pentru că se simțea grasă. Ulterior a trecut prin diverse etape: veganism, raw-vegan, iar în final frutarianism, un regim în care se consumă aproape exclusiv fructe crude.
Pe Instagram, Karolina se inspira de la influenceri precum Fully Raw Kristina sau Freelee the Banana Girl și posta fotografii cu boluri de fructe exotice, însoțite de reflecții despre puritate și vindecare. Urmăritorii îi lăudau aspectul fragil, ceea ce, în contextul ei medical, era de fapt un semnal de alarmă. Specialiștii în nutriție avertizează că frutarianismul nu este sustenabil: aportul insuficient de proteine, grăsimi esențiale și omega-3 poate afecta funcțiile organismului. Nutriționista Melainie Rogers a explicat că, practic, corpul funcționează pe gol în astfel de condiții.
În toamna lui 2024 Karolina a călătorit la Bali, unde se adună mulți adepți ai frutarianismului din întreaga lume. A participat la întâlniri, l-a ascultat pe Doug Graham, autorul Dietei 80/10/10, și a întâlnit influenceri pe care îi admira. Observatorii au descris starea ei ca fiind îngrijorătoare; Doug Graham a estimat că tânăra cântărea între 23 și 27 de kilograme. Prieteni și cunoștințe i-au propus tratament medical, dar ea a refuzat. Tiyana Jovic, fondatoarea unui brand sustenabil din Bali, spune că, pentru cineva aderent la raw-vegan frutarianism, orice altă cale, inclusiv cea medicală, poate părea greșită.
În ultimele luni, Karolina a căutat sprijin în comunități online și la autoproclamați „nutriționiști holistici” fără pregătire medicală, dar acestea nu i-au putut salva viața. Moartea ei a fost discutată în presa locală din Bali și în grupurile frutariane de pe internet, dar nu a generat un val amplu în mass-media internațională. Cazul ridică însă întrebări serioase despre cum trendurile extreme de nutriție pot afecta persoanele vulnerabile. Un fost adept al dietei a explicat mecanismul: la început apar senzații de euforie, energie crescută și scădere în greutate inexplicabilă, ceea ce întărește convingerea că regimul este soluția supremă, iar orice sfat medical pare nepotrivit.
Moartea Karolinei la aproape 7.000 de kilometri de casa familiei din Varșovia rămâne un exemplu tragic despre cum idealurile promovate de influenceri și comunități online pot intensifica tulburările alimentare și pot descuraja căutarea ajutorului medical. Există aici un amestec de responsabilitate personală, vulnerabilitate psihologică și influență socială: dietele radicale nu sunt doar despre ce mănânci, ci și despre identitate, apartenență și autoritate. Un caz care ne amintește cât de periculoasă poate fi romantizarea slăbiciunii fizice și glorificarea unor regimuri nesustenabile, mai ales când sfaturile vin de la persoane fără pregătire medicală.
Titlul Dietei 80/10/10 și numele Sumberkima Hill apar în relatare ca repere concrete ale poveștii. Ar trebui urmărite discuțiile din jurul acestor concepte, verificate sursele care promovează regimuri extreme și încurajată consultarea specialiștilor autorizați atunci când cineva prezintă simptome de tulburare alimentară. Ce crezi că ar putea face comunitățile online sau autoritățile pentru a preveni astfel de tragedii?
Fii primul care comentează