Andrei Berechet, director comercial la Adrem, a discutat la Green Energy Conference despre gestionarea pe termen lung a capacităților majore din proiectele de energie regenerabilă și despre modalitățile de a le valorifica eficient pe parcursul duratei lor de viață, adică 20–30 de ani, având în vedere că tot mai multe parcuri eoliene și fotovoltaice sunt deja operaționale în România.
Tema operării și mentenanței acestor capacități nu e una nouă: Adrem dezvoltă de aproape un deceniu concepte tehnice pentru infrastructuri energetice și acum aplică aceleași abordări și pentru producătorii de energie verde. Principiul central este managementul bazat pe risc, adică stabilirea unui buget clar de mentenanță și utilizarea acestuia pentru maximizarea performanței activelor: reducerea timpilor de nefuncționare, creșterea ratei de utilizare a echipamentelor și, în final, majorarea producției de energie regenerabilă. Practic, scopul este ca parcul eolian sau solar să funcționeze constant, nu doar în zilele cu vânt sau soare favorabile.
Adrem afirmă că poate furniza soluții tehnologice avansate, inclusiv modele de afaceri flexibile: nu doar vânzarea de echipamente, ci și servicii cloud pe care clienții le pot achiziționa. Astfel, operatorii pot cumpăra și utiliza o platformă care coordonează mentenanța în funcție de risc fără a fi nevoiți să achiziționeze obligatoriu întreg pachetul hardware sau software, ceea ce reduce barierele de implementare.
Un alt aspect important subliniat de Berechet este forța de muncă. Nu este suficient un management al activelor bine organizat; sunt necesare și persoane calificate care să opereze și să întrețină turbinele sau panourile fotovoltaice. Găsirea tehnicienilor pregătiți pentru întreținerea unei instalații eoliene nu e simplă, astfel că modul de utilizare a acestor resurse umane și calitatea, siguranța și motivarea mediului de lucru devin la fel de esențiale. Din această perspectivă rezultă extinderea naturală a managementului activelor către workforce management, unde intervențiile sunt planificate, coordonate și monitorizate pentru a spori eficiența și securitatea angajaților.
Tehnologia are un rol crucial: fără IoT nu pot fi concepute noi modele de piață, tarife dinamice sau automatizări avansate pentru rețele care ar putea funcționa stabil cu ponderi ridicate de regenerabile, de exemplu 80%. IoT asigură monitorizarea în timp real a echipamentelor, colectarea datelor operaționale și luarea deciziilor pe baza riscului. De asemenea, Adrem mizează pe noile generații de rețele de telecomunicații care ar putea amplifica performanța acestor soluții.
Inteligența artificială rămâne, pentru moment, la nivel observativ în ceea ce privește impactul asupra sectorului energetic, deși există deja avantaje în gestionarea cererii energetice și în proiecte care alimentează centre de date din parcuri regenerabile. Provocarea reală, spune Berechet, stă în oamenii care proiectează, reglementează și investesc: este nevoie de ordine într-un peisaj complex în care AI, IoT și alte soluții de digitalizare oferă numeroase posibilități. Alegerea atentă a soluțiilor care aduc valoare concretă este esențială.
Expunerea reflectă încrederea în capacitatea inginerilor români de a alege soluțiile potrivite și de a transforma complexitatea tehnologică în rezultate palpabile. Valorile și durata de viață menționate, 20–30 de ani pentru activele regenerabile, indică faptul că planificarea pe termen lung și o abordare integrată, care include tehnologie, oameni și modele de business flexibile, sunt vitale pentru sustenabilitatea investițiilor în energie verde.
Titlul prezentării lui Andrei Berechet la Green Energy Conference și reamintirea duratei de viață de 20–30 de ani pentru activele regenerabile subliniază o lecție practică: investițiile în energie necesită strategii de operare și mentenanță pe termen lung, nu doar proiectarea și construcția. Gândiți-vă la IoT, tarife dinamice și workforce management ca la elemente ale aceluiași puzzle: fără ele, o rețea cu 80% regenerabile rămâne mai mult teorie decât realitate. Creșterea importanței serviciilor cloud și a modelelor bazate pe risc schimbă modul de achiziție și administrare a soluțiilor energetice, iar pregătirea forței de muncă rămâne un punct slab la fel de critic ca tehnologia. Ce vi se pare cel mai dificil de implementat în România: tehnologia, finanțarea sau forța de muncă?
Fii primul care comentează