Mulți dintre noi avem mereu o sticlă de apă la îndemână, dar puțini ne întrebăm ce tip de recipient este mai sănătos: unul de unică folosință sau unul reutilizabil? Evoluția containerelor pentru apă a pornit de la piei de animale spre vase metalice și apoi spre plastic, fiecare etapă aducând avantaje practice, dar și probleme noi, inclusiv particule invizibile care pot pătrunde în corp.
Un review realizat de cercetători de la Universitatea Concordia din Montreal, publicat în Journal of Hazardous Materials, sintetizează 141 de studii despre nanoplasticele și microplasticele asociate sticlelor de unică folosință. Concluziile scot în evidență câteva idei clare: dimensiunea particulelor contează, cu cât sunt mai mici, cu atât mai mari șansele să treacă din intestin în sânge și să se depună în organe precum creierul, ficatul sau inima; consumul de apă îmbuteliată poate crește semnificativ numărul particulelor ingerate anual. Datele din revizuire arată că o persoană obișnuită poate ingera între 39.000 și 52.000 de particule de microplastic pe an, iar consumatorii de apă îmbuteliată pot adăuga până la 90.000 de particule în plus comparativ cu cei care beau apă de la robinet.
Studiul avertizează că nano- și microplasticele pot altera microbiomul intestinal, ceea ce poate favoriza inflamații sistemice și, eventual, creșterea riscului unor boli cronice precum hipertensiune, accidente vasculare cerebrale, diabet, afecțiuni respiratorii, tulburări de reproducere sau efecte neurotoxice. Totodată, factori simpli, expunerea sticlelor la soare sau frecarea repetată, de exemplu la deschiderea și închiderea capacului, sporesc eliberarea particulelor în apă. Autorii review-ului notează și limitele studiilor analizate: multe au folosit eșantioane mici, condiții de laborator variabile și nu au aplicat metode standardizate pentru măsurarea acestor particule.
Problematica plasticului depășește sticlele de apă. Deși plasticul a adus multe beneficii cotidiene, apar tot mai multe avertismente legate de ustensilele de bucătărie, pliculețele de ceai și alte recipiente care pot contamina alimentele și băuturile cu microplastice. Recomandările din literatură sugerează evitarea încălzirii în vase din plastic, luarea în considerare a alternativelor precum bambusul pentru anumite ustensile și, pentru o reducere semnificativă a expunerii la particule plastice, preferarea recipientelor din sticlă sau metal. În cazul metalelor este necesară prudență față de eventualele metale grele; astfel, borosilicatul apare ca o opțiune mai sigură: este rezistent și poate fi protejat cu un strat de silicon.
Referitor la obiceiurile zilnice, review-ul recomandă limitarea utilizării sticlelor de unică folosință. Dacă ești nevoit să folosești una atunci când ești plecat, ține recipientul departe de soare și de surse de căldură și evită manipularea excesivă care poate elibera particule. O altă metodă simplă este să torni apa din sticla de unică folosință într-un recipient reutilizabil, ideal din metal sau sticlă, pentru a reduce riscul expunerii la particule plastice.
Revizuirea de la Concordia oferă dovezi că sticlele de unică folosință pot elibera nano- și microplastice în apă, particule care pot pătrunde în organism și pot afecta sănătatea pe termen lung. Deși cercetările continuă și există limitări metodologice, mesajul practic este clar: acolo unde se poate, e bine să reducem consumul de ambalaje plastice și să alegem alternative mai stabile.
Journal of Hazardous Materials publică un review care converg pe ideea că micro- și nanoplasticele constituie o cale semnificativă de expunere pentru consumatorii de apă îmbuteliată; cifra de până la 90.000 de particule în plus pe an pentru acești consumatori este un rezultat concret din studiu. Aceasta ridică două teme importante: evaluarea riscului real pentru sănătate și necesitatea unor standarde și metode de măsurare uniforme. Tu cum te raportezi la obiceiul de a purta mereu o sticlă de apă, optezi pentru metal, borosilicat sau încă folosești plastic de unică folosință?
Fii primul care comentează