Când discutăm despre Planul Național de Redresare și Reziliență, conversația ajunge inevitabil la finanțe, termene și zeci de mii de proiecte care pot transforma comune mici și orașe mari. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a detaliat la Europa FM situația cifrelor și pașii următori pentru România în privința PNRR.
Ministrul arată că, din aproximativ 21, 5 miliarde de euro rămase în PNRR, în jur de 13 miliarde trebuie efectiv cheltuite până la 31 august 2026, adică în mai puțin de un an. Din suma totală, 13, 5 miliarde sunt deja sub formă de granturi la limita maximă posibilă, iar componenta de împrumuturi este mai complicată: multe proiecte nu pot fi finalizate la timp din cauza întârzierilor, în special legate de achizițiile publice. Pîslaru a explicat că au fost eliminate proiecte mari de infrastructură care nu ar fi putut respecta termenele din pricina acestor blocaje procedurale. În plus, Comisia Europeană a fost rezervată în acordarea de împrumuturi suplimentare pentru România, din cauza unei traiectorii de ajustare fiscală care lasă un spațiu fiscal limitat. Practic, prea multe împrumuturi ar fi crescut deficitul în anii în care țara trebuie să-și ajusteze bugetul.
Ministrul a menționat și faptul că în țară au intrat 10 miliarde de euro, dintre care au fost investite 7 miliarde, iar restul fondurilor urmează să fie atrase și cheltuite. El a subliniat amploarea PNRR: sunt peste 17.000 de proiecte în portofoliu, de la reabilitări de case tradiționale în Delta Dunării, castele și conace, biserici și mănăstiri, sedii de primării și blocuri de locuințe, până la proiecte de apă-canal, creșe, școli, spitale și autostrăzi. Cadrul pare dispersat, dar Pîslaru a remarcat și o distribuție relativ echilibrată a proiectelor la nivel național, o imagine pe care a comparat-o cu o Românie „șantier”. Pentru vară au fost selectate proiectele care nu au început și s-a trecut la o reîncadrare a acestora în anvelopa disponibilă de finanțare.
Un element concret pe care ministerul îl pregătește este un tablou de bord public, o hartă interactivă cu lista tuturor celor 17.000 de proiecte, disponibilă pe principiul datelor deschise. Platforma va afișa fiecare proiect colorat într-un sistem tip semafor, roșu, galben, verde, în funcție de stadiul lucrărilor, progresul fizic și progresul financiar. Utilizatorii vor putea descărca informațiile și vor avea posibilitatea să lase comentarii legate de problemele identificate la nivel local, ceea ce, în opinia ministrului, ar crește încrederea publicului că lucrurile se realizează efectiv și nu rămân doar promisiuni de la birou. El a adăugat că PNRR a generat până acum diviziuni în societate și că este timpul să se găsească un punct comun pentru implementarea proiectelor.
Proiectul cuprinde sume și termene clare: 21, 5 miliarde în total rămase, aproximativ 13 miliarde de cheltuit până la 31 august 2026, 10 miliarde intrați în țară și 7 miliarde deja investiți. Sunt semnalate și probleme concrete la achizițiile publice care au condus la eliminarea unor proiecte mari, iar suportul Comisiei Europene pentru împrumuturi a fost restrâns din considerente legate de politica fiscală europeană și cea națională. Totodată, ideea unei hărți transparente care să prezinte toate proiectele și stadiile lor este propusă ca o măsură pentru a apropia societatea de implementare.
PNRR-ul, cu cele peste 17.000 de proiecte, scoate în evidență o lecție practică: planificarea amplă trebuie însoțită de capacitate administrativă și proceduri de achiziții funcționale. Dacă traseul fiecărei investiții poate fi urmărit ușor, cine construiește, când, cu ce sumă și ce progrese s-au înregistrat, , riscul de blocaje scade, iar susținerea publică poate fi mai realistă. Un exemplu concret din declarațiile ministerului este tabelul financiar: 10 miliarde intrate, 7 miliarde cheltuite, cifre care cer claritate și comunicare publică constantă. Crearea unui canal de dialog între cetățeni și implementatori, prin harta PNRR, poate diminua suspiciunile privind gestionarea și poate accelera remedierea problemelor administrative.
Cum crezi că ar trebui utilizată harta interactivă a PNRR pentru a spori transparența proiectelor din localitatea ta?
Fii primul care comentează