Președintele Volodimir Zelenski a transmis un mesaj limpede oficialilor de la Kremlin: ar fi indicat să cunoască locațiile adăposturilor antiaeriene. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru The Axios Show și au inclus detalii despre discuțiile purtate cu președintele american Donald Trump privind armamentul pe care Ucraina l-ar putea primi.
De când Ucraina a devenit un subiect central pe agenda internațională, realinierile și schimbările de strategie militară au conturat o poziție mai activă a Kievului. Zelenski a afirmat că are susținerea lui Trump pentru lovituri asupra țintelor rusești care afectează infrastructura energetică și uzinele de armament, și că, dacă SUA vor furniza arme cu rază lungă, Ucraina le va folosi. Formularea sa a fost clară: dacă se atacă resursele energetice ale Ucrainei, Trump ar sprijini un răspuns similar. Într-o întâlnire recentă cu liderul american, Zelenski a solicitat un anumit tip de sistem de arme, pe care l-a descris ca pe o piesă capabilă să-l determine pe Vladimir Putin să revină la negocieri. El a subliniat însă că simpla posesie a acelui sistem ar reprezenta deja o presiune asupra liderului rus, nu neapărat un semn că va fi folosit imediat.
Trump a reacționat afirmând că va lua în considerare posibilitatea furnizării de arme: „Vom lucra la asta”, a spus el. În același interviu, Zelenski a fost categoric privind evitarea loviturilor asupra civililor, Ucraina, a explicat, nu este teroristă, , dar a plasat centrele de comandă și punctele de putere din Rusia, inclusiv Kremlinul, ca potențiale ținte militare. Mesajul pentru oficialii ruși a fost direct: trebuie să știe unde sunt adăposturile antiaeriene; le vor folosi dacă războiul continuă. De asemenea, a reafirmat angajamentul Kievului de a răspunde zilnic la atacuri: dacă ne atacă, le vom riposta.
Contextul include raiduri și lovituri anunțate în mai multe regiuni, inclusiv rapoarte despre atacuri asupra unor ținte navale în Marea Neagră și evoluții tensionate la est de Crimeea, , ceea ce crește importanța discuțiilor despre sisteme cu rază lungă și posibile ținte strategice. Declarațiile oficiale ale ambelor părți și solicitările de armament arată că eforturile diplomatice se intersectează cu calculul militar, iar amenințările reciproce la adresa infrastructurii critice scot în evidență riscurile majore pentru populația civilă și economia regională.
Elementele esențiale rămân: interviul a avut loc la The Axios Show; Zelenski a menționat sprijinul lui Trump pentru lovituri asupra infrastructurii rusești și a confirmat că, dacă SUA livrează arme cu rază lungă, Ucraina le va folosi; Trump a spus că va analiza această opțiune; Zelenski a subliniat că Ucraina nu vizează civili, dar a inclus ținte precum Kremlinul pe listă, iar oficialii ruși ar trebui să cunoască locațiile adăposturilor antiaeriene.
Discuția despre armament și ținte strategice readuce în prim-plan tensiunea dintre dorința de a proteja populația și constrângerile politice ale sprijinului internațional. Exemplul cererii lui Zelenski pentru un sistem specific, menit să forțeze negocieri, ilustrează cum resursele militare pot servi și ca presiune politică, nu doar ca instrumente de atac. Pe de altă parte, promisiunile sau evaluările unei administrații, precum cea a lui Trump, schimbă rapid calculul de securitate al Kievului și influențează reacția Moscovei.
Ce părere ai despre ideea că simpla deținere a unor sisteme de armament poate deveni o formă de presiune politică în negocieri?
Fii primul care comentează